FMI i-a inaintat si noului premier Calin Popescu Tariceanu solicitarea adresata de ani de zile autoritatilor romane de a lua masuri impotriva marilor datornici la bugetul statului. Tariceanu a avut ieri o intalnire de informare cu rezidentul Fondului la Bucuresti, Graeme Justice.
FMI asteapta concretizarea angajamentelor privind adoptarea unei legislatii dure de sanctionare a indisciplinei financiare si evaziunii fiscale.
Potrivit Biroului de presa al guvernului, oficialul FMI s-a referit explicit la RAFO Onesti, caz in care decizia adoptata de fostul executiv privind transferul tuturor creantelor detinute de stat catre AVAS a fost in contradictie cu angajamentele din acordul Stand-By incheiat la inceputul lunii iulie 2004.
Intr-un comunicat dat publicitatii in urma discutiilor dintre Tariceanu si Justice se spune ca oficialul Fondului a mentionat mai multe "alunecari" de la prevederi importante din Memorandumul de politici economice inregistrate in timpul mandatului fostului Guvern, cum ar fi: cresterea salariilor inaintea alegerilor, care ar putea afecta tinta de inflatie de 9%, politicile bugetare nerealiste care au dus la acumularea arieratelor in economie, sau politicile din sectorul energetic, neimplementarea unui plan de combatere a traficului ilicit cu produse petroliere si cu tigarete, neaplicarea unui plan de lupta impotriva coruptiei din administratie.
"Fostul Guvern a sacrificat angajamentele pe care si le-a asumat in fata FMI din considerente electorale. Mai mult, nu i-a pasat ca astfel de actiuni pot avea influente negative asupra situatiei din 2005", a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Ministrul Finantelor din Guvernul Nastase, Mihai Tanasescu, sustine insa ca angajamentele asumate fata de FMI au fost indeplinite integral, inclusiv introducerea procedurii de reorganizare judiciara si faliment la Rafo Onesti.
"Programul cu FMI, asa cum a fost incheiat, a fost respectat de fostul Guvern. Acuzele lui Tariceanu par sa fie scuze pentru masurile dure pe care le va lua in perioada urmatoare, pentru ca deficitul bugetar sa scada, prin majorari de impozite si taxe si reduceri de cheltuieli", a apreciat Tanasescu, citat de Mediafax.
Cert este ca FMI avertizeaza din nou asupra necesitatii reducerii arieratelor, mai ales in conditiile in care reducerile consistente de impozite ar putea determina cresteri ale deficitului bugetar.
In acest context, Graeme Justice a avertizat ca Guvernul va trebui sa fie atent ca deficitul bugetar sa nu creasca prea mult.
Vizita misiunii FMI pentru evaluarea stadiului de implementare a programului angajat de fostul executiv este programata sa inceapa pe 26 ianuarie.
Fara indoiala, discutiile se vor concentra asupra deciziei Guvernului Tariceanu de a introduce cota unica de impozit pe venit si pe profit, respectiv a modalitatilor de acoperire a pierderilor de venituri la bugetul de stat. FMI a fost pus practic in fata faptului implinit, fara sa fi fost consultat in detaliu de autoritati, in prealabil.
Premierul Tariceanu sustine ca noua politica fiscala are drept scop stimularea investitiilor romanesti si atragerea investitiilor straine, precum si consolidarea pozitiei Romaniei in competitia cu tarile de regiune.
Din punct de vedere tehnic, misiunea asteptata la sfarsitul lunii ar trebui sa realizeze cea de-a doua si cea de-a treia evaluare a implementarii acordului.
Guvernul Tariceanu va sta la masa discutiilor cu un nou negociator-sef - belgianul Emanuel van der Mensbrugghe, care il inlocuieste pe croatul Neven Mates, care a coordonat relatia Fondului cu Romania in ultimii patru ani.
Van der Mensbrugghe, care are experienta in Ucraina si Letonia. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
