Baqir a avut ieri şi are şi astăzi vizite la sediile unor ministere, dar nu se va întâlni şi cu premierul Dacian Cioloş. „Nu va exista o întâlnire cu premierul. Sunt întâlniri la Finanţe, Transporturi, Energie“, spune purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu.
De obicei şefii misiunii FMI se întâlneau când ajungeau la Bucureşti şi cu preşedintele şi cu premierul, dar astfel de întâlniri, în cazul de faţă, nu au fost anunţate.
Ultimul acord cu FMI a expirat în septembrie trecut, dar fără să existe o concluzie. Fostul guvern condus de Victor Ponta a arătat, în mai multe rânduri, ca România vrea un nou acord cu Fondul, dar nu unul stand-by sau stand-by preventiv, ci de de tip Linie de Credit Flexibilă (Flexible Credit Line). Acesta din urmă are avantajul că nu impune condiţii sau impune condiţii mai simple decât cele cerute într-un acord stand-by. Justificarea reprezentanţilor fostului guvern era aceea că România este stabilă macroeconomic, or Fondul intervine în momentul în care o ţară are o problemă cu balanţa de plăţi. Însă contextul internaţional tulbure în care o nouă criză poate izbucni oricând, dublat de aversiunea investitorilor faţă de risc, ar face dezirabil un nou acord. O cerere formulată în acest sens ar fi urmat să fie făcută până la sfârşitul lui 2015. Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.
„Ca să existe un nou acord este nevoie în primul rând de dorinţa părţii executive. Noi la BNR nu ştim dacă există sau nu există această dorinţă“, comentează Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale. „La acest moment nu ar fi o catastrofă dacă nu se încheie un nou acord. Un acord ar fi benefic dacă ar reizbucni o criză, dar în scenariul normal în care 2016 se anunţă un an «mediu», România poate merge înainte fără un acord“, comentează şi economistul Aurelian Dochia.
Încheierea unui nou acord, chiar dacă ar fi dorită de guvern, este însă exclusă, susţin surse apropiate instituţiilor care ar putea fi implicate în semnarea unei astfel de înţelegeri. În primul rând pentru că România este - în ciuda deficitului bugetar major pe care îl va înregistra în 2016 (aproape de 3% din PIB), faţă de, probabil, 1% din PIB în acest an şi puţin peste 1% din PIB în 2014 - o ţară stabilă din punct de vedere macroeconomic. În al doilea rând pentru că ultimul acord expirat în septembrie este considerat unul eşuat. Pentru că acesta a fost încheiat având drept condiţii aşa-numitele „reforme structurale“ care nu s-au făcut. Cu sau fără FMI însă, noul guvern tehnocratic care a moştenit, practic, un buget deja bătut în cuie va trebui să privească cu atenţie la ce se întâmplă în administraţie, în companiile de stat – adică să îndeplinească chiar condiţiile nerezolvate din acordul cu FMI.
Bugetul consolidat pe 2016, care prevede un deficit bugetar de 3% din PIB şi se bazează pe o creştere economică de 4,1%, nu a fost agreat de FMI care a criticat şi reducerea TVA cu patru puncte, dar şi majorările salariale în aparatul de stat. În bună măsură şi BNR a criticat şi continuă să aibă obiecţii faţă de majorarea salariilor, pe care o consideră foarte mare, prea rapidă şi cu puternic potenţial de a destabiliza economia, al cărei echilibru a fost obţinut cu multe sacrificii. Prin urmare, la întâlnirea de astăzi reprezentanţii BNR şi cei ai FMI vor avea un limbaj comun. Dar zarurile au fost aruncate. Bugetul este în vigoare, a fost aprobat de Parlament, iar legea bugetului a fost promulgată de preşedinte. Guvernul – care nici el nu a fost fericit să preia un proiect de buget de la alţii – trebuie să-l execute. Sunt mulţi economişti care cred că veniturile prezumate pe care se sprijină bugetul sunt exagerate şi se tem de pericolul depăşirii pragului de deficit de 3% din PIB. Însă, în general, există destul optimism.
Datele finale ce urmează a fi publicate de Statistică ar urma să indice pentru 2015 o creştere economică între 3,5% şi 4%. Deficitul bugetar a fost anul trecut, cel mai probabil, de 1% din PIB.
Deşi deficitul comercial s-a majorat puternic - aproape 8 miliarde de euro la 11 luni - deficitul contului curent al balanţei de plăţi este, probabil, şi el în jur de sub 1% din PIB, graţie excedentului exportului de servicii. Investiţiile străine sunt de aproximativ 3 miliarde de euro, cele mai mari din 2009 încoace. Inflaţia este negativă, în economie au fost create 150.000 de noi joburi doar în primele opt luni din an. Consumul creşte puternic şi va impulsiona economia şi în 2016. Veniturile statului s-au majorat cu 8% în 2015, iar dobânda plătită de Ministerul Finanţelor pentru titlurile emise este în medie de 3%, un minim istoric. Datoria publică este de sub 40% din PIB. Sunt cifre care înseamnă un bun punct de plecare pentru 2016.
„Dacă un porneşte o nouă criză la nivel mondial, nu intervin turbulenţe în Europa, nu apare «o nouă Grecie», o criză a datoriilor suverane, România poate merge şi fără acordul cu FMI“, comentează Aurelian Dochia.
