Unul dintre cele mai importante obiective de reforma pentru Romania trebuie sa fie conceperea unui program viabil de cheltuieli bugetare si investitii publice pe termen mediu, arata Graeme Justice, reprezentantul rezident al Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti.
FMI a criticat constant in ultimii ani incapacitatea ministerului finantelor de a stabili o strategie multianuala de cheltuire a banilor publici.
Justice spune, in acest context, ca Finantele trebuie sa ia in calcul pentru anii urmctori efectele reformarii sistemului de pensii asupra deficitului bugetar. Astfel, acestea ar putea aduce cel putin un punct procentual in plus la deficit, in conditiile in care colectarea contributiilor de asigurari sociale este din ce in ce mai slaba.
FMI va continua sa lucreze in acesta primavara impreuna cu Finantele la masuri de intarire a administratiei fiscale romanesti. De asemenea, va fi definitivata strategia de reducere a presiunii fiscale in 2005 si in anii urmatori.
"Tinta este largirea bazei de impozitare, astfel incat colectarea mai buna sa permita reducerea impozitelor foarte mari pe salarii", afirma Justice.
El spune ca este nevoie de masuri care sa garanteze eficienta in cheltuirea banului public, in special in domenii precum sanatatea si educatia.
FMI se opune in continuare ori politici fiscale "discretionare", manifestate sub forma acordarii de scutiri de datorii si esalonari pentru intreprinderi de stat. De asemenea, Fondul cere guvernului sa nu incerce sa impiedice functionarea "institutiei" falimentului, sa nu influenteze mecanismul stabilirii preturilor la energie ori sa tergiverseze masurile de deconectare de la retelele de utilitati a companiilor care nu-si achita facturile.
Petrom, adevaratul test al privatizarii
Privatizarea companiei Petrom, programata sa se incheie pana la sfarsitul lunii iunie, va fi un test al succesului privatizarii in Romania, afirma Graeme Justice, rezidentul FMI.
"Este important ca Romania sa demonstreze ca este capabila sa realizeze agenda ambitioasa a privatizarilor in sectorul energetic, pe care singura si-a stabilit-o", spune Justice.
In conditiile in care guvernul nu va reusi sa privatizeze Petrom pana la jumatatea verii, in afara unor cauze obiective acceptate de institutiile financiare internationale, exista riscul ca Romania sa nu obtina nici in 2004 statutul de economie de piata functionala, vedictul urmand a fi dat in septembrie.
Justice arata ca guvernul ar trebui sa se asigure ca potentialii investitori interesati de cea mai mare companie romaneasca sa nu intampine obstacole dupa incheierea tranzactiei, in procesul de restructurare a societatii.
"Impunerea prin contractul de privatizare a oricaror restrictii legate de restructurare va face ca Romania sa obtina un pret mai mic pentru actiunile Petrom", spune Justice. Compania-mamut are nu mai putin de 60.000 de angajati. Statul detine 93% din Petrom. Sapte companii au ramas in cursa pentru cumpararea unui pachet reprezentand o treime din actiunile Petrom, castigatorul urmand sa ajunga sa detina pachetul de 51% printr-o majorare de capital.
Competitorii sunt: Occidental Oil and Gas (SUA), OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia), Gazprom (Rusia), Hellenic Petroleum (Grecia) si Glencore (Elvetia).
Vanzarea actiunilor Petrom ar urma sa-i aduca statului in jur de un miliard de dolari. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
