Romania trebuie sa isi consolideze institutiile fiscale, iar cresterea transparentei politicii fiscale, limitatea revizuirilor bugetare si ancorarea politicii fiscale fata de o perspectiva pe termen mediu sunt cateva dintre reformele recomandate de Fondul Monetar International (FMI).
Calitatea institutiilor care reglementeaza sectorul fiscal din Romania este inca departe de cele mai bune practici din domeniu, raportate la alte state din UE, potrivit FMI, aceasta trebuind sa fie imbunatatita pentru a garanta stabilitatea si credibilitatea tintelor bugetare.
FMI noteaza ca, incepand din anul 2000, Romania a reinstaurat disciplina fiscala si managementul finantelor publice a fost consolidat in anumite domenii. Totusi, analistii arata ca politica fiscala realizata pe termen scurt este asociata cu rezultate bugetare nesatisfacatoare, inclusiv cu o pozitie prociclica.
Potrivit datelor privind PIB si executia bugetara, bugetul general consolidat a inregistrat anul trecut un deficit de 2,33% din PIB, conform metodologiei romanesti de calcul, si de 2,53% dupa regulile ESA 95.
Romania nu dispune de programe fiscale pe termen mediu, iar expertiza independenta si activitatile de consultanta sunt limitate, se arata in raportul de tara publicat, joi, de FMI.
Executivul a aprobat, la inceputul lunii martie, prima rectificare a bugetului de stat pentru 2008, prin care au fost operate reduceri de bugete la aproape toate ministerele, iar deficitul consolidat programat pentru acest an a scazut cu 0,4 puncte procentuale, de la 2,7% la 2,3% din PIB. O a doua rectificare bugetara era programata pentru vara acestui an.
Referindu-se la cadrul economic mai larg, analistii FMI arata ca exista semnale de alarma, ca urmare a nivelului inalt al deficitului de cont curent, a structurii balantei externe, orientata catre finantarea pe termen scurt si pe fondul supraincalzirii economiei.
"Asigurarea impotriva riscurilor externe necesita un mix mai bun de politici macroeconomice, politica fiscala suportand cea mai mare parte a procesului de stabilizare, fiind nevoie si de masuri aditionale pentru contracararea si administrarea vulnerabilitatilor sectorului financiar", se spune in raport.
Juan J. Fern?ndez-Ansola, reprezentant regional al FMI, spunea anterior, intr-un comentariu pentru ZF, ca un deficit de cont curent mare si nesustenabil, o piata a muncii tensionata, si o inflatie mult deasupra tintei bancii centrale sugereaza ca economia romaneasca si-a atins limitele capacitatii de crestere.
Astfel, conform principiului "sa nu faci rau", politica fiscala nu ar mai trebui sa alimenteze expansiunea cererii sectorului privat.
Analistii FMI atrag atentia ca, cel mai probabil, nivelul actual al deficitului de cont curent nu este sustenabil, dupa ce in intervalul 2003-2007 acesta a ajuns la 14% din PIB, in principal ca urmare a investitiilor din sectorul privat, impulsionate de aderarea Romaniei la UE.
Nivelul de echilibru al deficitului de cont curent, estimat de FMI, este cuprins intre 8% si 10% din PIB.
O intrebare la care expertii FMI au incercat sa raspunda a fost legata de supraevaluarea monedei nationale. Acestia sunt de parere ca nu exista dovezi clare care sa sustina ca leul este supraapreciat, insa calculele realizate cu ajutorul diferitelor metodologii arata ca ar putea fi vorba de o supraevaluare a cursului mediu real cuprinsa intre 3,5% si 12,7%.
Referindu-se la competitivitatea Romaniei, analistii sunt de parere ca desi costurile cu forta de munca au crescut semnificativ incepand din 2004, exporturile au crescut, salariile se mentin inca printre cele mai scazute din UE, iar interesul investitorilor straini pentru capacitatile de productie locale ramane ridicat.
Incercand sa raspunda la intrebarea legata de riscurile aparitiei unei spirale inflatie-salarii, expertii FMI noteaza ca majorarile salariale se reflecta in inflatie si, in cazul in care costurile cu forta de munca continua sa depaseasca avansul productivitatii, cresterea preturilor va fi si mai mult alimentata, ceea ce, in schimb, va duce la noi cereri de majorari salariale.
Concluziile FMI indica necesitatea unei politici monetare care sa modereze presiunile inflationiste, insa aceasta trebuie sa fie sprijinita de o politica fiscala consolidata.
In acelasi timp, salariile din sectorul public si politicile de pe piata muncii ar trebui sa evite agravarea problemelor legate de nivelul insuficient de forta de munca.
Reformele destinate cresterii gradului de participare a fortei de munca, in special in zonele rurale, ar trebui sa contribuie la reducerea presiunilor pe partea de salarii, desi materializarea unor astfel de masuri necesita timp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
