"Absenţa creşterii economice este marea dezamăgire acum când neapropiem de finalul acestui acord. La fel de adevărat este căreformele ar fi putut merge mai repede, însă chiar şi aşa au făcutajustări foarte importante, s-au implementat politici corecte şis-a revenit pe calea disciplinei fiscale", a declarat Franks ieripentru ZF.
Este pentru prima dată când un înalt oficial implicat în acestacord admite marele eşec al proiectului de a scoate România dincriză.
FMI a avut întreg anul trecut pe agendă problema creşteriieconomice şi şi-a dorit foarte mult să-şi treacă în palmaresreaducerea României pe o traiectorie de creştere prin acordul dedoi ani încă din 2010.
Potrivit unor surse oficiale, în cursul negocierilor de anultrecut, mai ales la runda din vară de dinaintea majorării TVA şi atăierii salariilor, FMI a pledat pentru variante care să plasezeeconomia pe creştere, ajungându-se chiar la disensiuni cu BNR, acărei poziţie a fost şi este că nu trebuie reluată creşterea PIBpână când nu avansează reformele şi nu se restructureazăeconomia.
Acum BNR a ajuns la o atitudine ambiguă, în care pe de o parterefuză să reducă dobânda semnal, dar în acelaşi timp a presatdobânzile de pe piaţa monetară să coboare mult sub pragul de 6,25%pe an.
Cert este că acordul cu FMI, parte principală a uriaşuluiîmprumut de 20 mld. euro luat de România în 2009, nu se poate lăudacu scoaterea din recesiune. Cu alte cuvinte, se poate pune problemade ce a fost necesar un asemenea acord gigant dacă chiar încondiţiile unei injecţii de 10 miliarde euro în 2009 şi încă 7miliarde de euro în 2010 economia a avut în cei doi ani o căderetotală de 10%.
Ca atare, Franks îşi "reportează" speranţele pe care le avea înurmă cu un an. "Sunt foarte optimist în privinţa reluării creşteriiîn acest an şi cred în prognoza noastră de 1,5%. Exporturile aufost un factor pozitiv şi în 2010 şi vor continua să joace un rolimportant, dar mă aştept ca şi cererea internă să înceapă să deasemnale pozitive."
Care este totuşi marea realizare a acordului cu FMI pentru careRomânia şi-a asumat o datorie atât de mare?
"Nu a avut loc o criză bancară în România datorită acţiuniiferme a băncilor şi a BNR", afirmă Franks, sugerând că ar fiexistat un pericol real în acest sens.
Citiţi şi Câţi bani maiare România de luat de la FMI, CE şi BM
BNR şi FMI se laudă cu faptul că nu a fost nevoie ca statul săinjecteze capital în vreo bancă deşi în realitate băncile au fostsusţinute prin eliberarea de rezerve minime obligatorii, care acompensat reducerea finanţărilor de la băncile-mamă. Practic, baniide la FMI au înlocuit în rezerva valutară a BNR o bună parte dinstocul reprezentat de rezervele minime în valută ale băncilor. Totla capitolul realizări Franks bifează politicile de reformă care aufost implementate, totuşi după doi ani de poticneli şi tărăgănăridin partea autorităţilor reprezentantul fondului nu scapă de mareatemere: să nu alunecăm înapoi.
"Da, reformele ar fi putut merge mai repede, dar acum estecrucial să construim pe baza realizărilor pe care le avem, să leconsolidăm şi să ne asigurăm că România nu alunecă înapoi." Elspune că aceasta este şi ţinta noului acord pe care începe să îlnegocieze săptămâna viitoare la Bucureşti.
"Noul acord nu se va concentra atât pe ceea ce nu s-a făcut câtpe ideea de continuare a politicilor corecte care au început să fieimplementate."
Admiţând întârzierea cu care a fost adoptat bugetul pe 2011,Franks remarcă "vocea" pe care începe să o aibă Consiliul Fiscal înpenalizarea devierilor de la principiile legii responsabilităţiifiscale. De altfel, şi Guvernul s-a angajat în ultima scrisoare deintenţie să întărească acest organism. Franks spune că estecrucială credibilitatea politicii fiscale pentru a fi încurajatăcreşterea economică.
"Stimulul fiscal nu este disponibil pentru încurajarea creşteriişi atunci trebuie urmată calea credibilităţii politicii fiscale şidacă această credibilitate fiscală este solidă, lasă loc pentrurelaxarea politicii monetare. Si chiar dacă nu se ajunge la orelaxare formală în politica monetară, credibilitatea fiscalăînseamnă reducerea riscului de ţară, ceea ce înseamnă dobânzi maimici şi implicit încurajarea creditării companiilor."
De cealaltă parte a balanţei rezultatelor acordului cu RomâniaFranks menţionează problema pierderilor mari pe care continuă să leînregistreze companiile de stat. "Nu este vorba doar de cele zececompanii monitorizate, întreg sectorul de stat are o serie deprobleme asupra cărora va trebui multă atenţie." Şi Guvernul searată hotărât să se implice în reluarea creşterii economice.
"Odată ce au fost luate măsuri drastice pe partea de cheltuielise creează premisele pentru creştere. Este rolul Guvernului să deaun impuls consumului şi investiţiilor şi nu poţi să faci asta decâtdacă creezi spaţiu fiscal. Problema cea mai dificilă este cum săoptimizezi cheltuielile pentru a putea face investiţii", afirmăBogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor,responsabil cu Trezoreria. El reafirmă ţinta de creştere a PIB cu1,5% pentru 2011. "Cred că după ce am luat măsurile corecte în 2010creşterea care va veni va fi sustenabilă şi avem premisele pentru acreşte la o viteză relativ constantă în anii următori.
Guvernul nu vrea să suprataxeze băncile
Guvernul nu are pe agendă introducerea unei taxe speciale pentrubănci, a declarat Bogdan Drăgoi, secretar de stat în MF, la oconferinţă bancară dedicată regiunii, la Viena. "Da, avem nevoie devenituri, dar cred că mai întâi trebuie optimizate cheltuielile şicolectarea impozitelor. Nu cred că trebuie să măreşti veniturileprin măsuri one off (cu efect singular după adoptare - n. red.). Nuvom introduce o taxă pe bănci, nu este pe agendă", a spusDrăgoi.