O treime din banii bugetului de stat merge la aparare, afaceri interne si securitate nationala - in total 3,4 miliarde euro, dintr-un total de 10 miliarde de euro. Pentru educatie Guvernul cheltuieste de trei ori mai putin - 1,1 miliarde de euro, pentru infrastructura si constructii 1,3 miliarde de euro, pentru agricultura 800 milioane de euro, iar pentru sanatate 380 milioane de euro.
Cu alte cuvinte, Guvernul cheltuieste cu "paznicii" tot atat cat cheltuieste cu profesorii, constructorii, fermierii si doctorii la un loc. Spre exemplu, serviciile secrete - Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale - au toate la un loc un buget de 400 milioane de euro, adica 40% din bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cat are Ministerul Justitiei si peste bugetul alocat Ministerului Sanatatii.
Ministerele Muncii, Educatiei, Justitiei si Apararii vor primi cu circa 14% mai multe fonduri in euro decat anul acesta. Astfel, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va primi fonduri in valoare de 1,53 miliarde de euro, in crestere cu 24,2% fata de anul acesta. In topul cresterilor cheltuielilor pe 2006, Ministerul Educatiei si Cercetarii se afla pe locul al doilea, cu un buget de aproape 1,1 miliarde de euro, cu 15% mai mult decat in 2005. De asemenea, Ministerul Justitiei va primi cu 14,9% mai multi bani decat anul acesta, adica aproape 400 mil. euro.
Cifrele prezentate reprezinta doar alocarile de la bugetul de stat, in realitate fondurile aflate la dispozitia institutiilor statului fiind mai mari. Restul de bani provin din fonduri externe nerambursabile, dar si din venituri proprii ale ministerelor si celorlalte institutii publice.
Cei mai multi bani de la buget vor fi distribuiti Ministerului Apararii Nationale, care va dispune de aproape 1,7 miliarde de euro pentru cheltuielile anului urmator. Tot peste un miliard de euro vor primi si Ministerul Administratiei si Internelor (1,3 mld. euro) si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (aproape 1,3 mld. euro).
Insa impartirea bugetului pe ministere a avut si invinsi. Un astfel de exemplu este Ministerul Integrarii Europene, care va primi de la buget in 2006 cu aproape 48% mai putini bani decat anul acesta, adica 27 milioane de euro. Explicatia este ca MIE a fost practic responsabil cu negocierile pentru aderarea la UE, care sunt incheiate.
Tot o scadere a cheltuielilor este prevazuta si pentru Ministerul Economiei si Comertului, care va dispune de fonduri de 280 de milioane de euro, cu 4,3% mai mici decat anul acesta.
Alocarea fondurilor de la bugetul de stat nu priveste insa doar ministerele, ci si alte institutii publice. Dintre acestea, cea mai mare crestere a cheltuielilor si-o va permite in 2006 Consiliul Superior al Magistraturii, care va primi alocari bugetare cu 75% mai mari. Alte cresteri importante ale fondurilor bugetare vor primi si Inalta Curte de Casatie si Justitie (55%), Consiliul Concurentei (46%), Serviciul Roman de Informatii (33%), Curtea de Conturi (32%) si Curtea Constitutionala (28%).
La polul opus se afla Serviciul de Informatii Externe, care va primi de la buget cu 21% mai putine fonduri.
In topul celor mai costisitoare institutii publice, altele decat ministerele, primul loc este ocupat de Serviciul Roman de Informatii, care va costa bugetul pe 2006 aproape 250 de milioane de euro.
Pe locul al doilea se afla Cancelaria Primului-Ministru, care va primi fonduri bugetare de aproape 150 de milioane de euro, pe locul al treilea fiind Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu alocari de la bugetul de stat in valoare de 67 de milioane de euro.
Cancelaria Primului-Ministru si SGG grupeaza mai multe institutii publice si departamente. Spre exemplu, finantarile pentru Secretariatul General al Guvernului au ca destinatie si Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Agentia pentru Strategii Guvernamentale si altele.
Proiectul Legii Bugetului pe 2006 arata ca cele doua camere ale Parlamentului vor beneficia de alocari in valoare de mai putin de 80 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca reducerea cheltuielilor acestora este insuficienta pentru a asigura fonduri suplimentare consistente pentru domeniul educatiei.
mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
