♦ Banca Natională a României (BNR) dă asigurări ca inflaţia este „temporară“. Alţi economişti se întreabă însă: „dar dacă nu este temporară?“
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank crede că BNR va fi obligată, chiar din acest an, să majoreze dobânda-cheie, azi la 1,25%, în faţa unei inflaţii care nu are doar cauze interne.
Adrian Vasilescu (BNR) afirmă doar că „dobânda-cheie nu va mai scădea“, un altfel de mod de a spune că din groapă nu poţi să ieşi decât dacă urci. În faţa unei inflaţii de 5%, a unei inflaţii de acest fel pe termen lung, BNR nu are însă o a doua opţiune în afară de majorarea dobânzii-cheie, acum la 1,25%.
„Cred că se va întâmpla chiar din anul acesta“, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
În piaţă dobânzile sunt real negative, dar asta nu înseamnă că o inflaţie de 5% ca cea înregistrată în iulie în România, modifică automat dobânzile. În SUA inflaţia a ajuns la 5,6%, în România este de 5%. Este o situaţie în afară de ceea ce cunoaştem în mod curent. Nivelul dobânzilor depinde de politica monetară a băncilor centrale, nu de nivelul inflaţiei. Însă băncile centrale, BNR de pildă, care au în supraveghere inflaţia, vor fi obligate, la un moment dat, să reacţioneze prin majorarea dobânzilor pentru a sugruma consumul reducând, astfel, inflaţia.
Probabil că dobânda-cheie va fi ridicată chiar din acest an, după modelul Ungariei sau al Poloniei, crede Ionuţ Dumitru.
„Nu spun decât cea ce a spus guvernatorul Isărescu care a anunţat că dobânda-cheie (1,25% - n. red.) nu va mai scădea“ spune Adrian Vasilescu. Dar va creşte şi dacă da, când? „Depinde de vremuri“, răspunde el misterios precum un cronicar din vremuri apuse.
Rata anuală a inflaţiei a ajuns în iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate marţi de INS. În iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ în ultimele 12 luni au fost la mărfuri nealimentare, cu 7,6%, în timp ce alimentele s-au scumpit cu 2,3%, iar serviciile cu 2,7%.
Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrica (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peste (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (5%) şi pâine (4,5%). La polul opus, biletele de avion s-au ieftinit cu 23%, iar cartofii cu 31%.
BNR a majorat puternic prognoza privind inflaţia, la 5,6% la finele lui 2021, de la 4,1% cât estima în luna mai, şi la 3,4% în decembrie 2022, un plus de 0,4 puncte, potrivit Raportului privind inflaţia prezentat luni de guvenatorul Mugur Isarescu. Principalele cauze ale evoluţiei inflaţiei în acest an sunt preţurile în creştere ale produselor energetice, respectiv preţul enegiei electrice, al gazelor şi al combustibililor. Potrivit BNR, impactul acestui sector în totalul inflaţiei este de 2,7 puncte procentuale la finele lui 2021.
Chiar dacă nu are tangenţă directă cu inflaţia, premierul Florin Cîţu a făcut comentarii la temă: „Banca Naţională a prezentat raportul asupra inflaţiei, decizia BNR a fost de a nu creşte dobânzile, ceea ce pentru mine arată că aceasta creştere este temporară, pentru că dacă banca centrală ar fi crezut că este o creştere care să fie permanentizată ar fi luat o decizie de creştere a dobânzilor“, a spus Florin Cîţu care râvneşte la poziţia de şef al BNR după plecarea previzibilă a lui Mugur Isărescu.
Însă, ceea ce nu a spus nici premierul şi nici guvernatorul este că inflaţia înregistrată la consumator este de 5%. În aceeaşi vreme, preţul producţiei industriale (preţul la poarta fabricii) a crescut, la jumătatea anului, cu 12% şi mai devreme sau mai târziu, acest cost se va reflecta în costul final, ceea ce va genera inflaţie nouă şi, deci, o obligaţie a BNR de a reacţiona în sensul majorării dobânzilor.
„BNR poate amâna o decizie, întrebarea este cât o poate face?“ – se întreabă Ionuţ Dumitru.
Deficitele gemene sunt foarte sus - peste 7% deficitul bugetar în acest an, în vreme ce deficitul comercial va sări de 20 de miliarde de euro adică spre 9 - 10% din PIB, în vreme ce deficitul de cont curent va fi la 6% din PIB. Greu de gestionat o astfel de povară. Să faci o rectificare pozitivă în aceste condiţii, chiar nu este un lucru hazliu, spune Dumitru.
