„Există schimburi constante, detaliate şi constructive cu autorităţile române pentru a pune finanţele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, în timp ce ajutăm România să păstreze accesul la fondurile europene. Nu vom dezvălui conţinutul acestor discuţii”, răspunde un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la întrebarea ZF: „Aţi primit cereri din partea guvernului României pentru prelungirea perioadei necesare aducerii deficitului bugetar la 3% din PIB?”
Întrebarea ziarului vine în contextul în care la Bucureşti deja nu se mai vorbeşte despre un deficit bugetar de 4,4% din PIB pe final de 2023, ci de sub 5% din PIB, după derapajul bugetar din primele cinci luni din 2023.
România este în acest moment în procedura de deficit excesiv, după ce în 2019 a ajuns la un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în loc de 3%, cât este asumat prin anexele tratatelor Uniunii Europene. Dacă nu se va încadra în deficit, Comisia Europeană şi Consiliul, în aprilie 2024, se vor uita, în primă fază, de ce nu s-a încadrat România în ţinta de deficit. În funcţie de concluzii, în momentul respectiv, va fi emisă o nouă recomandare sau măsuri punitive, cum ar fi amenzi, dobânzi mai mari sau chiar, în ultimă instanţă, suspendarea unor fonduri europene, o situaţie la care nu s-a mai ajuns până acum pentru depăşirea ţintei de deficit bugetar.
Întrebaţi dacă România este în pericol să piardă fonduri europene, reprezentanţii Comisiei au răspuns: „Nu vom specula asupra scenariilor ipotetice.”
