De fapt este impropriu spus, "a început astăzi" pentru că dezbaterile au debutat încă din vara trecută. Astăzi însă bugetul UE pentru 2014-2020 intră în dezbaterea miniştrilor de externe ai statelor membre: statele membre îşi definesc poziţiile faţă de exerciţiul financiar 2014-2020.
Un proiect al Comisiei Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 a fost lansat deja în dezbatere, iar precizările vor fi făcute faţă de acesta. Actualmente, bugetul UE este compus din contribuţia statelor membre ca procent din Venitul Naţional Brut (VNB - în jur de 75% din buget), taxe vamale (14%), TVA (11%) şi venituri diverse (amenzi, impozite pe salariile funcţionarilor europenei - 1%).
Comisia ar vrea să doteze Uniunea cu o nouă resursă proprie - "impozitul pe tranzacţiile financiare", în vreme ce resursa TVA ar urma să fie modificată - se propune ca maximum 2% din TVA colectat la nivel naţional să fie transferat Uniunii. Dificultatea este că TVA are cote diferite în fiecare stat. TVA şi taxa pentru tranzacţiile financiare ar urma să asigure 40% din bugetul UE în 2020, caz în care resursa bazată pe Venitul Naţional Brut al statelor ar urma să scadă automat. Însă opozanţii taxei pe tranzacţiile financiare sunt mulţi, cum mulţi sunt aceia care doresc reducerea contribuţiei din VNB la bugetul Uniunii, caz în care de suferit ar avea ţările care sunt beneficiari neţi, precum România.
Ceea ce poate spera România de la aceste negocieri este să nu-i fie reduse alocările faţă de exerciţiul financiar 2007-2014. Dar rata jalnică de absorbţie a fondurilor UE (6%) nu o ajută: aşa că nu poate demonstra nici că poate cheltui bani, nici că o face bine (dovadă numeroasele probleme în derularea programelor UE). În condiţiile în care, invocând vremurile grele, contributorii neţi cer reducerea contribuţiilor naţionale, România ar putea avea probleme.
Este nevoie să fie făcute economii. Problema este: de unde? Ar urma să piardă bani agricultura şi poate şi regiunile sărace? Modalitatea de alocare a banilor pentru coeziune ar putea suferi modificări? Mandatul României - reprezentată la Bruxelles de ministrul afacerilor europene Leonard Orban - este să negocieze în aşa fel încât să nu piardă bani.
Discuţiile sunt însă la început, iar România nu este în poziţia de a negocia dur, pentru că nu are decât argumentul că trebuie să recupereze din decalaje. Dar nu a demonstrat, până în prezentă, că vrea sau este capabilă să o facă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
