Eveniment

Ochelariştii din faţa calculatoarelor ne aduc cea mai mare creştere economică din Europa. În S1, IT&C a avut cea mai mare creştere pe volum dintre toate ramurile care participă la formarea PIB

Ochelariştii din faţa calculatoarelor ne aduc cea mai mare creştere economică din Europa. În S1, IT&C a avut cea mai mare creştere pe volum dintre toate ramurile care participă la formarea PIB

Autor: Iulian Anghel

07.09.2016, 00:08 4591

Statistica a reconfirmat ieri creşterea puternică a economiei în prima parte a anului, dar structura acestei creşterii bazată covârşitor pe consum îi determină pe economişti să creadă că ea nu este sustenabilă pe termen lung.

În S1 „informaţiile şi comuni­caţiile“ au crescut în volum cu 13%, peste comerţ ( plus 12,5%), - având cel mai puternic ritm de creştere dintre toate ramurile care participă la formarea PIB. Astfel, sectorul a contribuit la PIB în S1 cu 21 mld. lei, adică cât agricultura şi construcţiile la un loc.

În S1, consumul a contribuit la creşterea economică de 5,2% cu 7,2%, investiţiile cu 1,6%, iar exporturile cu minus 2,8%, ceea ce arată că excesul de cerere este satisfăcut de importuri, nu de piaţa internă, lucru ce accentuează dezechilibrele macro.

„Avem o creştere economică grav debalansată. Cererea internă reflectată în consumul populaţiei a crescut în trimestrul al doilea cu 11%, an/an. În aceeaşi vreme, importurile s-au majorat şi ele cu 11%, dar exporturile cu doar 3,5%. O creştere economică ce aduce cu ea deteriorarea rapidă a balanţei comerciale sau a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi nu este sustenabilă pe termen lung“, co­men­tează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

În aceste condiţii, economistul se întreabă retoric: mai are rost să stimulezi încă o dată consumul prin reducerile de taxe prevăzute pentru 1 ianuarie 2017? Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat ieri datele anterioare potrivit cărora economia a crescut în trimestrul al doilea, comparativ cu T2 2015 cu 6% (brut), în vreme ce creşterea din semestrul întâi, compa­rativ cu semestrul întâi din 2015 a fost de 5,2%.

Faţă de trimestrul întrâi din 2016, în trimestrul al doilea creşterea a fost de 1,5%. Nu este deloc o surpriză că această creştere a venit din consum, având în ve­dere importantele majorări salariale ope­rate în ultima vreme (plus 21% la salariile la stat şi 4,5% în sectorul privat) şi reducerea TVA. Con­sumul a contribuit la creşterea econo­mică de 5,2% din primul semestru cu 7,2%, iar investiţiile cu 1,6%, în vreme exportul net a avut o contribuţie negativă de 2,8%. Acest lucru subliniază - spun economiştii - faptul că eco­nomia nu a fost pregătită pentru un avans atât de spectaculos al cererii interne deter­mi­nat de majorarea venitului disponibil al populaţiei.

Pentru ca oferta internă să facă faţă ce­rerii în creştere este nevoie de investiţii. Iar aceste investiţii chiar sunt, fapt confirmat de datele INS. Dar aici se ridică o problemă: dacă investiţiile cresc, unde s-au dus ele? Datele publicate ieri de statistică arată că in­vestiţiile au crescut în volum, în T2, com­parativ cu T2/2015, cu 10,6%, în vreme ce consumul populaţiei a crescut cu 11,2%. Vor­bim deci de un avans robust al inves­tiţiilor, dar, în aceeaşi vreme, datele Sta­tis­ticii arată că industria a crescut cu doar 2,6%. În ce s-au dus aşadar investiţiile? Economiştii bănuiesc că ele au mers în construcţia de malluri, clădiri de birouri sau de locuinţe (construcţiile au crescut cu 6,9% în T2 an/an) care încă nu sunt gata, care nu „produc“; altfel spus, nu satisfac cererea internă în creştere şi de aceea avem un avans al importurilor de 11% în T2 an/an, faţă de o creştere de exporturi de doar 3,5% (cu o deteriorare a deficitului comercial de peste 40% în primul semestru, an/an).

„Dacă investiţiile, mai ales cele din in­dustria prelucrătoare, nu sunt stimulate, este posibil ca această creştere să nu poată fi menţinută pe termen mediu având în vedere că se bazează pe un consum «dopat» cu tăieri de TVA, majorări ale salariului minim şi creşteri de venit în mediul public“, comentează Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank. Pentru moment însă, adaugă el, nu sunt semne că economia s-ar supraîn­călzi, dar avansul puternic al salariilor re­prezintă „un semnal de alarmă“. Consumul in­tern şi balanţa externă trebuie moni­torizate atent, mai arată Dascălu.

Pentru economiştii UniCredit Bank datele publicate ieri de INS sunt în linie cu aşteptările şi estimările pieţei. Mihai Pătrulescu, senior economist al băncii, comentează totuşi într-un raport către investitori că evoluţia PIB-ului arată că mare parte din creşterea economică se bazează pe factori de tranziţie.

„Unul dintre principalii factori de creştere a fost agricultura, care a înregistratu n plus de 17,9% faţă de anul trecut. Aceasta este o creştere considerabilă, care confirmă presupunerile că producţia agricolă va fi robustă în 2016.“

Cum creşterea vine în principal din „factori tranzitorii“ economistul UniCredit Bank crede că va urma o încetinire a creşterii consumului în 2017: „Având în vedere revenirea economică fragilă din zona euro şi creşterea riscurilor geopolitice, România duce lipsă de factori care să îi asigure o accelerare a activităţii de producţie în 2017“.

Accelerarea activităţii de producţiei înseamnă, o revenire puternică a industriei, lucru care nu se petrece acum.

„Sectorul care ar putea aduce sustenabilitate pentru creşterea economică este industria. Dar industria a crescut cu 2,6% în T2, an la an, în vreme ce activitatea de comerţ cu peste 12%. Singure doar aceste două date ne dau o informaţie importantă despre dezechilibrul pe care îl înregistrăm. Sectorul productiv nu creşte pe măsura cererii interne şi de aceea ritmul în care se deteriorează balanţa comercială este extrem de rapid. Avem noroc că plecăm de la deficitie mici – 1% deficitul de cont curent al balanţei de plăţi în 2015 -, dar ritmul în care situaţia se degradează este extrem de îngrijorător“, comentează Ionuţ Dumitru.

Potrivit acestuia, o problemă care trebuie adusă rapid în discuţie este dacă reducerile fiscale prevăzute să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 mai pot fi operate: „Mai are vreun sens economic să stimulezi încă odată consumul când chiar acest consum îţi aduce dezechilibre grave? Guvernul acesta, chiar dacă nu va fi cel care va aproba bugetul pe 2017, trebuie să aducă în discuţie rapid această problemă“.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 6,0% pe seria brută şi cu 5,9% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2016, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2015, cu 5,2%, pe seria brută şi cu 5% pe seria ajustată sezonier.

Pe serie brută, avansul trimestrial a fost de 6%, faţă de T2 2015 (176 mld.lei).

În primul semestru, PIB s-a majorat cu 5,2% pe serie brută (323 mld.lei) şi cu 5% în termeni reali, la un total de 372,2 miliarde lei preţuri curente.

La creşterea PIB, în semestrul I 2016 faţă de semestrul I 2015, au contribuit toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+2,1%), cu o pondere de 18,8% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 12,5%.

De asemenea, informaţiile şi comunicaţiile (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,8%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,0%).

Industria (+0,4%) a avut o pondere de 22,6% la formarea PIB, iar volumul de activitate s-a majorat cu 1,7%.

Administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asitenţa socială (+0,4%) au avut o pondere de 11,8% la formarea PIB şi un volum de activitate s-a majorat cu 3,3%.

O contribuţie importantă au avut şi impozitele nete pe produs (+0,4%), cu o pondere de 10,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,0%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,4% contribuind cu 6,8% la creşterea PIB şi formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,6%, consecinţă a creşterii cu 7,3% a volumulului său.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (minus 2,8%), consecinţă a creşterii cu 4,5% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,3%.

 
 

Investiţiile în economie cresc cu 10% în trimestrul doi, până la 16 miliarde de lei

În semestrul I din 2016 investiţiile nete realizate în economie au însumat 29,3 miliarde de lei, în creştere cu 8,7%, faţă de semestrul I din 2015. În aceeaşi vreme, investiţiile în economie în trimestrul al doilea au însemnat 16,5 miliarde de lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu trimestrul II/2015, relevă datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Creşterea din semestrul I an/an este înregistrată pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) - plus 13,3%; lucrări de construcţii noi - plus 6,1% şi „alte cheltuieli“ - 1,7%. Comparativ cu semestrul I/2015, în semestrul I/2016 datele INS consemnează o creştere a ponderii investiţiilor nete în în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,2 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi a scăzut cu un punct procentual şi iar la „alte cheltuieli“ cu 0,2 puncte.

În trimestrul II, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 9,7%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 11,9%, utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3% şi la „alte cheltuieli“ cu 1,9%.

Comparativ cu trimestrul II/2015, în trimestrul II/2016 investiţiile nete în lucrări de construcţii noi au crescut cu 1,9 puncte procentuale, dar a scăzut ponderea investiţiilor nete în utilaje cu 1,7 puncte procentuale şi în „alte cheltuieli“ cu 0,2 puncte.

AFACERI DE LA ZERO