Oamenii cu convingeri de stânga, inclusiv din PSD, i-au reproşat lui Ponta că este un premier de stânga doar cu numele, în realitate el fiind mai de dreapta decât liberalii. Însă, dacă ne uităm la măsurile de majorare a salariilor în administraţie, învăţământ sau sănătate, se poate afirma că avem aici de-a face cu măsuri de stânga, calificate de alţii drept populiste.
Majorarea salariului minim poate, la un moment dat, fi asociată politicii de creştere economică prin consum – un lucru pe care economiştii i l-au reproşat premierului. La congresul PSD, din octombrie, în cadrul căruia a predat mandatul de preşedinte al partidului lui Liviu Dragnea, Ponta şi-a justificat politica şi a surprins cu un discurs de dreapta.
El a susţinut că partidul nu trebuie mutat „mai la stânga“, cum cerea fostul preşedinte Ion Iliescu, ci „mai la centru“, aşa cum a susţinut, în timp, fostul premier Năstase. Ponta a justificat reducerea TVA cu argumente care aparţin partidelor de dreapta (întâi trebuie să acumulezi bunăstare şi apoi să o împarţi). Pentru el, raţiunea alianţei cu PNL în cadrul fostului USD chiar asta a fost: o îmbinare a politicilor sociale cu cele economice din care să rezulte bunăstarea ce poate apoi fi reîmpărţită.
Replica lui Ion Iliescu a fost clară: protecţi socială nu este pomană electorală! Iliescu i-a reproşat lui Ponta şi liderilor PSD că au uitat de funcţia de redistribuire a statului, de promisunea revenirii la impozitarea progresiva şi a susţinut că, dacă avem creştere economică, nu înseamnă că am depăşit starea de subdezvoltare.
În mandatele sale care cumulat de aproape trei ani şi jumătate, premierul Ponta a luat măsuri care pot fi calificare pozitive, dar a avut şi o serie de eşecuri notabile.
Plusuri
Scăderea CAS cu cinci puncte la angajator.
Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%.
Proiectul reducerii TVA la 20% de la 1 ianuarie 2014.
Majorarea cu 25% a salariilor profesorilor şi medicilor.
Creşterea salariului minim pe economie la 1.050 de lei.
Vânzarea pe bursă a mai multor pachete din companile de stat.
Minusuri
Nu a reuşit să majoreze semnificativ absorbţia fondurilor UE. Proiectele de infrastructură sunt la pământ.
Investiţiile din buget sunt la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.
Introducerea taxei pe stâlp.
Introducerea accizei de 7 eurocenţi, din care s-a strâns un miliard de euro într-un an dar care nu s-a dus în proiecte de infrastructură cum promisese premierul.
Eşecul privatizărilor a continuat sub mandatul lui Ponta: CFR, Poşta, Oltchim.
Managementul privat la companiile de stat a rămas un eşec, din cauza politizării măsurii.
