Primăria Capitalei încă nu poate avansa o dată concretă cu privire la deschiderea circulaţiei pe pasajul Mihai Bravu, cu toate că lucrările demarate în luna ianuarie 2011 trebuia să fie finalizate încă de la începutul acestui an, având durata de execuţie de 12 luni.
"În acest moment lucrările privind relocarea reţelelor edilitare sunt pe ultima sută de metri şi a început deja turnarea ultimelor două pile ale podului", au declarat oficialii Primăriei Capitalei.
Întârzierea construcţiei pasajului vine în contextul în care lucrările au fost oprite de mai multe ori de la începutul anului trecut. Lucrarea a fost suspendată de două ori de Mihai Atănăsoaei, fostul prefect al Capitalei, în condiţiile în care primăria a demarat lucrările fără a avea un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat.
Prima oprire a proiectului a fost de pe data de 20 ianuarie până în vara anului trecut, dar câteva luni mai târziu proiectul a fost din nou oprit datorită lucrărilor efectuate la reţelele de electricitate ale Enel.
Lucrările de construcţie au fost reluate în paralel cu cele ale Enel, ultimul termen avansat fiind cel pentru octombrie 2012, dar neconfirmat acum de Primăria Capitalei. În toamna anului trecut însă primarul Capitalei Sorin Oprescu declara că acesta va fi deschis circulaţiei în primăvara acestui an.
O întârziere de aproape jumătate de an a avut loc şi în cazul pasajului Pipera, care deşi era finalizat încă de la începutul anului, acesta a fost dat în folosinţă abia în vara acestui an.
Pasajul Pipera are o lungime de 470 de metri, iar luând în calcul şi supralărgirea de pe şoseaua Pipera, lungimea totală a proiectului are aproape 1,7 kilometri. Contractul cu Pa&Co International, firma controlată de "regele" asfaltului Costel Căşuneanu, s-a ridicat la aproape 120 mil. lei pentru construcţia pasajului, însă proiectul a conţinut şi exproprieri de circa 11 mil. lei. Pasajul Pipera asigură accesul inclusiv dinspre viitoarea autostradă Bucureşti-Ploieşti, care va intra în Capitală până la şoseaua Petricani în a doua parte a acestui an, iar în iunie se va deschide de la Centura Capitalei.
Pasajul Mihai Bravu - calea Văcăreşti va fi format din două pasaje rutiere paralele care vor avea două benzi pe sens, cu o lungime de circa 700 de metri.
Lucrările la etapa a doua, şi anume celălalt pod, pe sensul invers de mers, erau programate să demareze după martie 2012, urmând ca acesta să fie gata cel mai probabil în 2013, dacă se ia în calcul o perioadă similară de construcţie cu cea a primului pasaj. Ambele etape vor fi construite cu suma inclusă în contractul iniţial încheiat cu Romstrade, şi anume circa 96 de milioane de lei (aprox. 23 mil. euro). Lucrările la prima etapă erau programate pentru finalizare în luna martie a acestui an. Pentru moment, Primăria Capitalei nu a făcut public niciun nou termen estimativ de finalizare.
Proiectul Mihai Bravu - calea Văcăreşti presupune realizarea a două pasaje rutiere supraterane pe direcţia Inelului Principal de Circulaţie - şos. Mihai Bravu - calea Văcăreşti de câte două benzi de circulaţie pentru fiecare sens. Acestea vor încadra zona de tramvai existentă şi menţinută la sol de circa 6,5 metri. Cele două pasaje vor supratraversa Splaiul Unirii/Râul Dâmboviţa, precum şi intersecţia calea Văcăreşti cu prelungirea şoselei Mihai Bravu.
Reconfigurarea intersecţiilor tronsonului Inelului Principal de circulaţie cu Splaiul Unirii, precum şi cu Calea Văcăreşti, cu asigurarea realizării relaţiilor de la stânga dintre cele două artere de circulaţie în condiţii de siguranţă.
Cele două pasaje paralele asigură circulaţia rutieră pe două fire pe sens, având o parte carosabilă de opt metri pe toată lungimea lucrării. Pentru a diminua suprafeţele expropriate, pe pasajele noi s-au eliminat trotuarele, rezultând o lăţime minimă de pod de circa nouă metri, potrivit datelor Primăriei Capitalei
Amprenta supratraversării se suprapune peste lăţimea bulevardelor existente, fiind necesare execuţia unor completări rutiere şi trotuare la nivelul terenului, lateral pasajelor noi - două benzi pe sens şi trotuare de minim 1,5 metri.
În plan, zona centrală a pasajului dispune de o curbă cu raza de circa 400 de metri şi încadrează gabaritul celor două linii de tramvai de pe cele două bulevarde.
Pasajul Mihai Bravu-calea Văcăreşti va fi continuat de un proiect la Piaţa Sudului, care vizează construcţia unui pasaj denivelat subteran. După ce va asigura descongestionarea traficului pe inelul principal de circulaţie, Primăria vrea să treacă la inelul median, care la fel este important pentru circulaţia din Capitală. Un proiect pe care Primăria se pregăteşte să-l "cureţe de praf" este străpungerea Doamna Ghica-Chişinău, pentru care a fost publicat un anunţ pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, care arată că valoarea estimată a contractului este de circa 62,5 milioane de lei. Proiectul a fost început în urmă cu mai mulţi ani, însă lucrările au fost întrerupte de circa trei ani.
Cel mai probabil, aceste proiecte de infrastructură urbană, dar şi altele care se află în construcţie sau care vor fi scoase la licitaţie curând,
Programul de investiţii în pasaje rutiere şi-a dovedit deja utilitatea, potrivit unui raport despre proiectele de infrastructură din România, realizat de Marius Ene, research manager în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România. Astfel, pasajul Băneasa, spre exemplu, este cel mai reprezentantiv exemplu, deoarece a schimbat radical traficul din zona de nord, care face legătura cu DN 1, cel mai aglomerat drum din România.
Pasajul Mihai Bravu "pe scurt":
n Costul pasajului este de aprox. 96 mil. lei (23 mil. euro).
n Porneşte din dreptul Străzii Vântului, traversează Splaiul Unirii peste râul Dâmboviţa şi intersecţia Văcăreşti cu şos. Mihai Bravu până la calea Văcăreşti.
n Rampa Mihai Bravu cu o lungime de 178,5 metri alcătuită din viaduct de acces din beton precomprimat cu structura pe grinzi continue cu trei deschideri de 36,5 metri, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei.
n Rampa calea Văcăreşti cu o lungime de 375,5 metri alcătuită din viaduct de acces din beton precomprimat cu structură pe grinzi continue cu nouă deschideri, completate cu ziduri din beton armat la baza rampei.
n Zona centrală a pasajului este amenajată cu o curbă cu raza de circa 400 de metri şi încadrează gabaritul celor două linii de tramvai de pe cele două bulevarde. În total, lungimea lucrării se apropie de 700 de metri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
