Noua formă de impozitare a veniturilor pregătită de Ministerul de Finanţe, proiectul de impozitare a gospodăriilor, va aduce o scădere semnificativă a sumei pe care contribuabilii o plătesc faţă de situaţia de impozitare actuală, arată calculele PwC.
„Oamenii ar putea să rămână cu mai mulţi bani în buzunar odată cu trecerea la impozitarea pe gospodării, pentru că în forma actuală vom avea o reducere semnificativă a impozitului pe care îl plătim”, spune Mihaela Mitroi de la PwC. Pe de altă parte, nu se poate estima ce impact ar avea această reducere a impozitelor colectate pentru bugetul de stat.
Totodată, autorităţile trebuie să definească foarte clar ce înseamnă „gospodărie”, cum se stabileşte responsabilul gospodăriei care ţine legătura cu autorităţile fiscale sau dacă va fi o măsură obligatorie sau voluntară, acestea fiind doar câteva dintre probeleme identificate de consultanţii fiscali în proiectul aflat în lucru la minister. Noul proiect va aduce o povară birocratică mai mare pentru companii, astfel că un angajator care are 2.000 de angajaţi va trebui să elibereze anual 2.000 de adeverinţe cu veniturile angajaţilor.
O altă întrebare care se ridică în legătură cu impozitul pe gospodării este legată de ce se întâmplă dacă unul dintre membrii gospodăriei nu îşi depune corect declaraţiile de venit sau ce se întâmplă dacă responsabilul gospodăriei nu vrea să îşi asume responsabilitatea pentru declaraţiile celorlalţi.
Impozitul pe gospodării va creşte bugetul familiei
Consultanţii fiscali PwC au prezentat ieri unele situaţii ipotetice în care s-ar putea aplica impozitul pe gospodării, în funcţie de profesiile membrilor gospodăriei. În toate cazurile prezentate, impozitul pe gospodărie ar fi de câteva ori mai mic decât sistemul actual de impozitare. Spre exemplu, Familia I (formată din soţ – programator, soţie – avocat, copil – bursier, bunici – pensionari cu handicap şi veteran de război) ar plăti un impozit pe gospodărie de 1.800 de lei pe an la venituri de 108.000 de lei pe an, de aproape 8 ori mai scăzut faţă de sistemul actual (când impozitele sunt de 14.157 de lei). Un alt exemplu, pentru o familie formată dintr-un soţ salariat, o soţie în concediu de creştere a copilului şi un copil care primeşte alocaţie (Familia III), impozitul pe gospodărie anual ar fi de 1.700 de lei pe an, de 4,5 ori mai mic decât nivelul actual de impozitare.
Dan Dascălu, partener, D&B David şi Baias
Ar trebui să analizăm acest proiect de lege al impozitării „gospodăriilor” care propune o reformare din temelii a sistemului de impozitare a persoanelor fizice din perspectiva elementelor critice din acest moment.
S-a discutat iniţial despre noţiunea de gospodărie, după care s-a trecut la noţiunea de familie. Aceşti termeni trebuie clar definiţi, pentru că poate cineva consideră familia formată din soţul şi eventual copilul, iar alţii pot considera că două persoane necăsătorite care locuiesc împreună sunt o familie, în timp ce alţii care stau cu soţii, copiii şi bunicii în aceeaşi locuinţă îi consideră familie pe toţi. Este foarte important să se menţioneze în legislaţia fiscală care este elementul de referinţă în administrarea noului impozit. De asemenea, ar trebui să se stabilească dacă acest impozit pe gospodărie/familie este obligatoriu sau facultativ şi cum se identifică reprezentatul gospodăriei, cine va fi responsabil dacă persoanele din gospodărie nu se înţeleg.
Se mai pune întrebarea dacă va fi o înregistrare fiscală a gospodăriei din oficiu în cazul în care e obligatorie, iar unele gospodării nu se înregistrează? În plus, ce se întâmplă dacă o persoană este înregistrată în mai multe gospodării fiscale şi este obligată să plătească de mai multe ori impozitul?
Toate aceste aspecte trebuie lămurite înainte de adoptarea legii, pentru că altfel implementarea va fi dificilă.
Irina Nistor, senior manager, consultanţă fiscală, PwC România
O altă întrebare care se ridică în legătură cu impozitul pe gospodării este legată de ce se întâmplă dacă unul dintre membrii gospodăriei nu îşi depune corect declaraţiile de venit, va fi sancţionat responsabilul gospodăriei? De asemenea, ce se întâmplă dacă responsabilul gospodăriei nu vrea să îşi asume responsabilitatea pentru declaraţiile celorlalţi, există opţiunea ca soţii să depună independent aceste declaraţii?
De asemenea, noul proiect va aduce o povară birocratică mai mare pentru companii, astfel că un angajator care are 2.000 de angajaţi va trebui să elibereze 2.000 de adeverinţe cu veniturile angajaţilor pentru venitul impozabil. De asemenea, fiecare angajat va trebui să pună bani deoparte pentru a-şi plăti taxele. O altă problemă este legată de eliminarea venitului lunar neimpozabil (în prezent 2.000 lei) pentru pensionari şi a reţinerii la sursă. Ce se va întâmpla, vor alerga consultanţii fiscali după pensionari să îi înveţe să plătească singuri taxele?
Scopul declarat al introducerii impozitului pe gospodării este lărgirea bazei de impozitare. Aşadar, nu va mai fi reţinere la sursă pentru sumele din despăgubirile de la asigurători, pentru cei care primesc ajutoare sociale, pentru persoanele cu venituri din arendă care nu au suficient de multe cunoştinţe, poate, să semneze o declaraţie sau pentru veniturile obţinute din vânzările de maşini.
Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România
Deşi baza de impunere va fi mai mare conform proiectului de impozitare pe gospodărie, în forma actuală vom avea o reducere semnificativă a impozitului pe care îl plătim. De aceea, ne punem o întrebare privind în ce măsură este această reducere semnficativă de impozit sustenabilă pentru buget.
Pe de altă parte, oamenii ar putea să rămână cu mai mulţi bani în buzunar, care se vor duce în consum.
O altă problemă cu acest proiect este reprezentată de fapul că, în proiectul de lege, veniturile din dividende sunt scutite de impozit. Totuşi, la determinarea bazei impozabile nu se scad veniturile scutite de impozitare, ceea ce înseamnă că, dacă proiectul rămâne în forma actuală, veniturile din dividende vor fi taxate cu 10%.
Este de neînţeles intenţia autorităţilor de a aloca acei 35.000 de consultanţi, nu am văzut acest model nicăieri. În sistemul american este introdus conceptul de contabil care ajută contribuabilul, dar şi acolo contabilul este plătit de contribuabil, nu de ministerul finanţelor.
Dacă cei 35.000 de consultanţi sunt plătiţi de minister, se va crea o zonă de disconfort, e puţin contradictoriu ca un contribuabil să se ducă să se sfătuiască cu oameni plătiţi de minister.
