Ambasadorii României şi reprezentanţi ai corpului consular s-au întâlnit ieri în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (RADR), la care a participat şi premierul Victor Ponta.
Într-o lume în care diplomaţia înseamnă din ce în ce mai mult susţinerea intereselor economice ale ţării pe care o reprezintă, cum înţeleg diplomaţii noştri să se achite de această sarcină? ZF a stat de vorbă cu ambasadorii români în China, Africa de Sud, Turcia, Grecia şi Lituania.
„Vreau să vă rog doar, şi aici mă refer la ambasadorii români şi la reprezentanţii diplomatici români, să învăţăm din exemplul pe care eu îl întâlnesc aproape zi de zi, al diplomaţiei altor ţări, şi anume să fiţi extrem de activi în ceea ce ţine de relaţiile economice şi comerciale“, a spus premierul Victor Ponta în deschiderea reuniunii. Aproape toate locurile din sala de 350 de metri pătraţi din cadrul hotelului JW Marriott, unde s-a desfăşurat evenimentul, erau ocupate ieri la ora 9 dimineaţa. Niciunul dintre oficialii prezenţi în sală nu avea ecuson cu numele şi prenumele.
Care sunt obiectivele pe care le urmăresc ambasadorii români în străinătate?
ZF a vorbit cu ambasadorii României în Africa de Sud, China, Turcia, Lituania şi Grecia.
Schimburi comerciale în creştere cu Africa de Sud
Una dintre ţările în care România şi-a dublat exporturile în perioada 2008-2012 este Africa de Sud.
Radu Gabriel Safta, ambasadorul României în Africa de Sud, care ocupă această poziţie din octombrie 2009, spune că România continuă să fie pe excedent în relaţia comercială cu Africa de Sud. „Relaţiile economice dintre cele două ţări sunt foarte importante. În 2011 valoarea schimburilor comerciale s-a ridicat la circa 250 de milioane de dolari (190 mil. euro - n.red.), iar anul trecut la 200 de milioane de dolari (circa 150 mil. euro - n.red.)“, a spus Radu Gabriel Safta. El a mai precizat că pentru anul acesta se aşteaptă ca valoarea schimburilor comerciale să revină la nivelul din 2011.
Anul trecut, România a exportat în Africa de Sud produse în valoare de 115 mil. euro, de două ori mai mult faţă de nivelul din 2008, potrivit datelor de la Instititul Naţional de Statistică. Pe de altă parte, a importat de la sud-africani produse în valoare de 39 mil. euro, arată aceeaşi sursă.
„Obiectivul principal este să creştem exporturile României în Africa de Sud şi investiţiile sud-africane în România“, a spus el. Printre cele mai importante companii exportatoare se numără Dacia, arată diplomatul. România mai exportă în Africa de Sud rulmenţi, motoare cu ardere internă, aparate electrice, profiluri metalice, echipamente agricole, electrocasnice, produse chimice şi importă minereu de fier, băuturi alcoolice, textile, tutun, produse farmaceutice.
Printre firmele sud-africane care au investit în România se numără fondul imobiliar NEPI, unul dintre cei mai mari investitori de pe piaţa românească de real estate în ultimii ani, care a cumpărat la începutul acestui an cu 61,7 mil. euro clădirea de birouri Lakeview de la Dinu Patriciu. NEPI are active evaluate la peste 600 de milioane de euro în România.
O altă firmă sud-africană este SABMiller, prezentă pe piaţa românească prin intermediul Ursus Breweries, care deţine unităţi de producere a berii la Timişoara, Cluj-Napoca, Buzău şi Braşov. Au mai investit în România şi firmele sud-africane Metair (producător de componente auto) şi Naspers, care a cumpărat anul trecut 70% din eMag cu 93 mil. euro.
„Valoarea investiţiilor sud-africane în România se ridică la 700 de milioane de euro.“
Ambasadorul României în Africa de Sud a mai spus că firmele româneşti ar trebui să se uite şi spre Africa atunci când iau în calcul o dezvoltare, pentru că există un „potenţial imens“ în Africa de Sud, Nigeria, Kenya sau Etiopia.
Ce spune ambasadorul României în Grecia despre scăderea schimburilor comerciale
Dacă România şi-a crescut exporturile în Africa de Sud în ultimii ani, nu în aceeaşi situaţie se află şi în relaţia cu Grecia. În ultimii cinci ani (în perioada 2008-2012) exporturile României în Grecia au scăzut cu 8%, ajungând la 0,55 miliarde de euro anul trecut. Exporturile către Grecia sunt singurele care s-au contractat în ultimii cinci ani.
Lucian Fătu, 54 de ani, care este de la 1 iulie 2013 ambasadorul României la Atena, spune că relaţiile României cu Grecia sunt unele de tradiţie şi foarte apropiate.
„Grecia este un investitor important în România. Sectoarele de investiţii ale elenilor în România sunt telecomunicaţiile, sectorul bancar sau construcţiile. (...) Grecia este şi un susţinător vocal al aderării României la spaţiul Schengen“, spune ambasadorul. Potrivit datelor BNR, stocul investiţiilor elene în România era, la sfârşitul lui 2011, de 2,9 mld. euro. Ambasadorul precizează că schimburile economice între cele două ţări sunt de peste un miliard de euro, iar balanţa comercială este echilibrată. Lucian Fătu pune scăderea exporturilor pe seama crizei economice care a afectat ambele ţări începând din anul 2008.
„Anul acesta semnalele sunt pozitive luând în considerare faptul că Grecia este într-o fază de ajustare economică (...) Grecia va prelua preşedinţia Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2014 şi se va orienta pe creştere economică, crearea de locuri de muncă şi guvernanţă economică. Faptul că Grecia va prelua această această preşedinţie va pune ţara pe harta europeană şi va fi şi un test de soliditate“, apreciază oficialul, care în perioada 2006-2011 a ocupat funcţia de ambasador al României în Finlanda şi Estonia, iar între 2001 şi 2004 a ocupat funcţia similară în cadrul Ambasadei României în Republica Lituania şi Letonia. Ca obiective ale sale, Lucian Fătu spune că acestea sunt de sprijinire a dezvoltării relaţiilor între cele două ţări şi susţinere a schimburilor economice cu Grecia.
„Organizăm misiuni economice, forumuri economice de sine stătătoare sau în preajma unor vizite politice.“
Ambasadorul României în China: Deficitul a început să se micşoreze
Un alt ambasador prezent la eveniment a fost Doru Romulus Costea, 60 de ani, care reprezintă România la Beijing. Ambasadorul României priveşte cu optimism relaţiile ţării cu China şi spune că obiectivele instituţiei pe care o reprezintă ţin de apropierea economică între cele două ţări, relaţiile interpersonale, dar şi de latura comercială.
„Nu suntem singura ţară care are deficit comercial cu China. Majoritatea partenerilor comerciali ai Chinei au deficit. Situaţia nu e favorabilă pentru niciuna dintre cele două părţi, însă constatăm că în ultimii 1-2 ani deficitul a început să se micşoreze prin creşterea, nu mult ce-i drept, a exporturilor României în China. E greu de anticipat dacă comerţul exterior al României cu China va trece pe excedent, dar este posibil. China are în plan importuri de 8.000 de miliarde de euro până în 2015“, apreciază Doru Costea.
O altă latură de acţiune a ambasadei României în China este atragerea de investiţii chineze, iar oficialul dă exemplul mai multor companii interesate să dezvolte proiecte în România. Una dintre acestea este China Huadian Engineering, care ar urma să construiască o termocentrală la Rovinari, proiect estimat la aproximativ un miliard de euro.
Totodată, oficialul dă exemplul companiei chineze interesate să realizeze tronsonul de autostradă Piteşti-Craiova, dar şi al celei interesate de construcţia unor reactoare la centrala de la Cernavodă.
„Cred că ne putem aştepta în cinci ani şi la apariţia unor proiecte pe care le vom face noi (companii locale – n. red.) în China, precum gestionarea resurselor de apă sau cercetare agricolă pe unele culturi sau plante. Şi cred că în cinci ani vom avea şi componenta agroalimentară în exporturile către China“, spune Doru Costea, care precizează că bariera principală care ţine departe de China companiile româneşti este necunoaşterea pieţei chineze, dar şi neobişnuinţa.
„China e atelierul lumii, e dificil să ai ceva pe care China să nu-l facă deja. Pentru a pătrunde pe această piaţă este nevoie de calitate, tehnologie şi eficienţă. Piaţa chineză este foarte competitivă.“
Un alt domeniu de acţiune al Ambasadei României în China este stimularea parteneriatelor business to business, potrivit ambasadorului. Deficitul comercial în relaţia cu China este uriaş, peste 2 mld. dolari în 2012.
Ambasadorul României în Turcia: Cresc schimburile comerciale
Radu Onofrei, ambasadorul României în Turcia, spune că în ciuda crizei economice volumul schimburilor comerciale între cele două ţări s-a menţinut, calificând relaţia economică drept una de „excepţie“. Turcia este primul partener al României în cadrul schimburilor comerciale extracomunitare şi ocupă locul patru în topul celor mai importante ţări în care România exportă produse, cu o pondere de 5,5% în total exporturi anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Exporturile României în Turcia s-au ridica la 2,4 miliarde de euro anul trecut, iar importurile la 1,8 mil. de euro.
„Prezenţa economică este robustă pe piaţa turcă şi ilustrează că situaţia economică a României este stabilă“, a spus ambasadorul României în Turcia, menţionând că valoarea schimburilor comerciale se ridică la circa 5 miliarde de euro.
„Prin semnarea parteneriatului strategic valoarea schimburilor comerciale va creşte“, a spus ambasadorul. El a mai menţionat şi faptul că România susţine Turcia în aderarea la Uniunea Europeană şi că românii au o contribuţie importantă la turismul turcesc, circa „350.000 de români merg în vacanţă în Turcia“.
Forumuri economice în Lituania pentru firme româneşti
Adrian Bălănescu, ambasadorul României în Lituania, a spus că obiectivul său este consolidarea relaţiilor bilaterale şi creşterea exporturilor.
În mai, ambasada a organizat un forum economic în Lituania la care au participat 15 companii româneşti care îşi căutau parteneri de afaceri. El a spus că România ar putea exporta în Lituania produse alimentare, vin, mobilă, balanţa comercială fiind pe deficit. „Avem exporturi de 40 de mil. euro şi importăm de 50 mil. euro din Lituania“, a spus el. Valoarea exporturilor a crescut cu 50% anul trecut faţă de anul 2008, iar cea a importurilor a crescut cu 80%, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
Ambasadorul a mai explicat că a luat în calcul chiar şi introducerea unei curse charter pe ruta Riga-Bucureşti-Constanţa, pentru ca românii să ajungă mai uşor în ţările baltice şi invers.
„În ianuarie va avea loc târgul de turism, unde va fi şi România prezentă.“
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
