Preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz s-a aflat pentru două zile în România unde a anunţat că PE sprijină includerea ţării în uniunea bancară, dar şi poziţia capitalelor care, alături de Bucureşti, cer ca fondurile pentru coeziune să nu fie reduse în viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 2014 - 2020.
Schulz a ţinut un discurs în Parlamentul României, s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu şi l-a însoţit marţi o vreme pe premierul Victor Ponta într-o vizită în judeţul Gorj, acolo unde acesta candidează pentru alegerile parlamentare.
Schulz este socialist şi de aici speculaţiile: ar fi venit să-l sprijine pe Ponta şi USL în alegeri - reproş venit din partea PDL.
Chiar dacă PDL acuză implicarea politică a liderului PE alături de Victor Ponta, un astfel de gest nu ar fi neobişnuit la nivelul Uniunii Europene. Nu mai departe decât în vară, în vremea suspendării din funcţie a lui Traian Băsescu, stânga europeană şi USL au reproşat liderilor de dreapta din UE şi majorităţii conservatoare din Parlamentul European intrarea în joc alături de PDL şi de preşedintele suspendat. De asemenea, cancelarul Anghela Merkel l-a sprijinit în campania electorală din Franţa pe fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi nici premierul britanic David Cameron nu şi-a ascuns simpatiile faţă de acesta. Nu este, aşadar, de neimaginat că Schulz să fi dorit să transmită un semnal de sprijin pentru Victor Ponta, deşi el nu a spus-o direct. Dar a mers la Târgu-Jiu şi în judeţul Gorj, acolo unde candidează într-unul dintre colegii şi premierul. A vizitat operele de artă ale lui Constantin Brâncuşi - Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii - s-a declarat impresionat şi a promis sprijin pentru includerea acestora în patrimoniul UNESCO.
În Parlament, el a avut un discurs direct şi a arătat că PE sprijină includerea României în uniunea bancară - o uniune în care România doreşte să se integreze (chiar dacă nu este şi nu va fi curând membră a clubului euro), în principal din două motive: are un sistem bancar dominat de băncile din Vest, iar o plasare în afara uniunii bancare ar creşte pericolul fugii capitalurilor din filialele din România ale băncilor străine.
"Parlamentul European se va angaja într-o mai bună integrare a ţării dumneavoastră în UE", a promis Schulz.
Trebuie spus că şeful Parlamentului European are o viziune federalistă asupra Europei, iar în UE există lideri şi la stânga şi la dreapta care împărtăşesc poziţii comune în această privinţă. Aşa că viziunea lui Schulz se apropie de cea a cancelarului de dreapta Angela Merkel şi aici poate fi găsit un model de cooperare. Faptul că Parlamentul European sprijină România în ambiţiile ei este notabil, fie că vorbim de lideri de dreapta sau de stânga.
Schulz a avut în discursul din Parlamentul României o poziţie critică la adresa practicilor ordonanţelor de urgenţă - ceea ce înseamnă un reproş adresat şi actualului guvern - făcând trimitere şi la situaţia politică tensionată din vară, ceea ce arată că vizita lui nu a fost una doar electorală în ciuda acuzaţiilor PDL.
Palatul Cotroceni, întâlnire Schulz - Băsescu
"Nu de prea multă vreme au avut loc critici substanţiale privind evoluţia politicii din ţara dumneavoastră şi mă bucur că domnul Ponta s-a dovedit a avea o atitudine constructivă în ce priveşte procesarea acestor critici. Mă bucur că a început procesul de punere în practică a recomandărilor Comisiei Europene în acest sens."
El a întărit, însă, că nici abuzul de încredere şi nici ordonanţele de urgenţă nu sunt compatibile cu spiritul democratic.
"Nu-mi este foarte uşor să vă spun acest lucru, dar ca prieten trebuie să fiu sincer. Pentru mine, nici abuzul de încredere şi nici ordonanţele de urgenţă nu sunt compatibile cu spiritul democratic. O astfel de practică subminează principiul controlului democratic reciproc. Cu toate acestea, am încredere că problemele politice vor fi rezolvate în baza unei încrederi reciproce", a spus şeful PE, citat de Mediafax.
Vorbind despre fondurile UE şi despre "presuspendarea" a trei programe operaţionale anunţată recent - Transporturi, Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Regional - Schulz a afirmat în Parlament că este o chestiune greu digerabilă, dar care arată că reforma nu s-a încheiat în România: "Această decizie este luată ca urmare a gravelor deficienţe înregistrate în procesul de acordare a contractelor atribuite prin licitaţie şi în administrarea acestora. Este o veste foarte greu de digerat, care arată că procesul de reformă nu a fost finalizat, la fel şi lupta împotriva corupţiei".
Totuşi UE sprijină România, spune Schulz, care la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu a opinat că datoria publică a ţării de sub 35% din PIB este invidiată de multe state ale UE, iar perspectivele ţării sunt bune.
Împreună cu premierul Victor Ponta pe care l-a şi însoţit în Gorj
Puterea Parlamentului European
Rolul Parlamentului a crescut puternic în ultimii ani, fiind colegislator în majoritatea domeniilor în care UE legiferează. Legile elaborate de Comisia Europeană trebuie să aibă acceptul Parlamentului (pe lângă cel al Consiliului de miniştri) care le poate modifica.
Parlamentul este singura instituţie a Uniunii ai cărei membri sunt aleşi direct de cetăţeni. Fiecare membru al UE are un număr de reprezentanţi în PE, în funcţie de populaţia ţării.
Supraveghează activitatea Comisiei şi adoptă bugetul Uniunii Europene.
Cooperează cu parlamentele naţionale ale ţărilor din Uniunea Europeană.
Cine este Martin Schulz
Martin Schulz (57 de ani) este preşedintele Parlamentului European - instanţa legislativă a UE - din ianuarie curent, venind din rândurile stângii europene. - grupul socialist (S&D).
Născut în landul german Renania de Nord-Vestfalia, el face politică în cadrul Partidului Social Democrat german (SPD) şi reprezintă Germania în PE din partea acestui partid. A fost, de asemenea, şi lider al socialiştilor în PE.
Este la al treilea mandat în Parlamentul European, iar în iarnă a fost ales preşedinte al acestui for în urma unei înţelegeri din 2009 între dreapta şi stânga potrivit căreia jumătate de legislatură Legislativul este condus de un creştin democrat, iar cealaltă jumătate de socialişti şi democraţi. Schulz a preluat mandatul de la polonezul Jerzy Buzek.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
