Creşterea economică de doar 0,1% pe primul trimestru, în condiţiile în care bugetul este construit pe 3% plus pentru tot anul, nivel aşteptat şi de creditorii internaţionali ai României din Vest, a venit ca un duş rece.
Nu sunt disponibile încă datele detaliate, dar mulţi se întreabă ce s-a întâmplat şi de ce nu se văd în creşterea economică miliardele de euro care ar trebui să vină din PNRR şi fonduri europene? Unde sunt cele 80 miliarde de euro cu care s-a făcut atâta tam-tam?
O privire asupra trendului economiei pe felii în ultimii doi ani ar trebui să aducă lămuriri. De fapt, pilonii creşterii au fost după pandemie sectorul IT&C - cu centrele de servicii incluse, adică aşa numitele de către Statistică „activităţi profesionale, de servicii administrative şi suport”- şi construcţiile. IT-ul şi centrele de servicii au crescut cu 23% şi respectiv 18% în 2022, apoi au încetinit la plus 4-5% în 2023.
Construcţiile au crescut cu 3%, respectiv 11%în cei doi ani.
Industria este în permanentă scădere, între -4% şi -2% în fiecare an, iar agricultura când este cu plus când cu minus. Comerţul şi transporturile şi-au redus la rândul lor creşterea de la 7% în 2022 la o cvasistagnare în 2023, din cauza creşterii inflaţiei şi a dobânzilor care au mâncat din puterea de cumpărare.
Deci în anii de după pandemie chiar IT&C-ul şi construcţiile au ţinut economia pe plus. IT&C-ul şi centrele de servicii pentru că au beneficiat de cererea mai mare în acest sector odată cu închiderea economiilor din cauza pandemiei. Cele două sectoare ale economiei cunoaşterii au ajuns la un aport de valoare adăugată de 250 miliarde de lei în 2023 (50 mld. euro), faţă de 63 mld. lei agricultura, 314 miliarde de lei industria sau comerţul de 327 mld. lei.
Iar construcţiile au alergat pentru că au beneficiat introducerea unor facilităţi - este adevărat costisitoare pentru buget, fiind acordate pe scară largă, de la cele mai mici până la cele mai mari salarii.
Ce s-a întâmplat în primul trimestru din 2024? Industria este în continuare pe pantă descendentă, şi mai rapidă, cu 3% scădere a producţiei industriale faţă de trimestrul I din 2023. Industria locală este legată strâns de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Germania, Italia şi Franţa. Germania are mari probleme din cauza scumpirii energiei şi a dificultăţilor de export în China. Nu se întrevăd veşti bune în 2024 şi 2025 decât dacă Germania va trece de la un model de economie bazată pe export la o economie bazată mai mult pe consum.
Comerţul, exprimat prin cifra de afaceri în retail, şi-a revenit la un plus 6%. Se vede că spre deosebire de 1% creştere în 2022, scăderea inflaţiei şi revenirea salariului mediu net în teritoriu pozitiv faţă de inflaţie, deci salariu real în creştere, a readus consumatorii în magazine.
Însă construcţiile sunt surpriza neplăcută, afişând o scădere de 7% an la an. Cu toată evoluţia bună a construcţiilor civile - drumuri şi poduri, este insuficient. Încetinirea construcţiilor industriale şi prăbuşirea construcţiilor rezidenţiale cu 35% nu pot fi acoperite de lucrările în curs la autostrăzi. Ar trebui practic dublate fondurile publice pentru a compensa frâna din construcţiile private.
Iar scoaterea facilităţilor din IT&C în România a venit tocmai când acest sector traversează la nivel global o ajustare majoră. Probabil că s-a cam epuizat nevoia de putere de calcul pentru a trece date/imagini dintr-un ecran în alt ecran, ceea ce s-a întâmplat până acum. Şi de acum vine timpul ca puterea de calcul să vină şi să schimbe lumea fizică - în agricultură, industrie alimentară, transport, locuire, energie, sănătate. Dar aici va lua timp până când se vor construi noi modele care să solicite iar armate de IT-işti.
Oricum se vedea o încetinire a sectorului : de la plus 20% în 2022 la plus 5% în 2023. Probabil că pe T1 este maxim plus 2-3%. Centrele de servicii la rândul lor sunt afectate de trecerea la procese bazate pe inteligenţă artificială.
Aşa că de unde să mai vină creşterea dacă IT&C-ul şi construcţiile nu mai pot fi salvatorii economiei ca în anii trecuţi? Aparent, faptul că ai excedent extern pe servicii în economia cunoaşterii cu care poţi să finanţezi deficitele din agrifood e bine, însă problema este că eşti dependent de pieţele externe iar beneficiarii sunt insularizaţi.
Un miliard de euro deficit mai puţin în agrifood prin creşterea producţiei locale poate că ar fi mai stabil în timp decât un miliard de euro export din creşterea de servicii informatice. Economia cunoaşterii conduce lumea, dar sunt momente când e bine să ai stâlpi pe care să te sprijini în caz de furtună.
