Eveniment

Sorin Pâslaru, ZF: ​O singură pagină din programul de relansare prezentat ieri de guvern ar fi de ajuns dacă s-ar pune şi în practică în 2020: 1,1 mld. euro granturi pentru capitalul de lucru şi investiţiile IMM-urilor

Sorin Pâslaru, ZF: ​O singură pagină din programul de relansare prezentat ieri de guvern ar fi de ajuns dacă s-ar pune şi în practică în 2020: 1,1 mld. euro granturi pentru capitalul de lucru şi investiţiile IMM-urilor
02.07.2020, 00:06 1194

Din cele 32 de pagini ale planului de relansare economică prezentat ieri de guvernul României putea să fie dată publicităţii doar una: Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru şi investiţii (slide-ul 8). Restul sunt fie măsuri care trebuia luate indiferent de apariţia acestei crize - digitalizarea IMM-urilor, depozite de legume-fructe, garanţii de investiţii pentru companiile mari - fie planuri faraonice de zeci de miliarde de euro în infrastructură sau vestitele spitale regionale care se tot fac din 2016.

Din modul în care a fost construit planul se vede că de fapt partidul de la guvernare a trecut în faţa guvernului, adică a prevalat calculul politic în faţa celui administrativ. Astfel, în esenţă, programul prezentat ieri este un program de guvernare, care va fi evocat în campania electorală aşa cum guvernul care s-a instalat în 2016 făcuse din programul de guvernare prezentat la acel moment o mantră de sub care urma să nu se mai vadă premierii schimbaţi ca o morişcă.

În acest slide 8 sunt enumerate patru categorii de granturi pentru microîntreprinderi şi IMM-uri în valoare de 1,1 miliarde euro. Acestea  ar fi trebuit prezentate şi operaţionalizate încă de acum o lună, însă calculul politic a prevalat, aşa că a fost împins momentul acesta al lansării programului de relansare cât mai aproape de alegerile din septembrie sau octombrie 2020.

Astfel, s-au adăugat acestor măsuri stringente, pentru care se înţelege că miliardul de euro există deja în conturile statului din fonduri UE, alte tipuri de finanţări pentru digitalizare, dezvoltarea agriculturii, scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi pentru dezvoltare regională. Însă toate acestea erau valabile în orice context, cu şi fără pandemie.

Este adevărat că sunt puse pe masă şi noi programe de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru şi investiţii şi pentru asigurarea lichidităţii companiilor, însă aşa după cum a arătat programul IMM Invest, operaţionalizarea acestora va fi dificilă, în condiţiile în care implică terţe părţi, precum fonduri de garantare, bănci, companii de leasing sau companii de asigurări.

În sfârşit, nu puteau să lipsească fondul de investiţii suveran şi o bancă de dezvoltare, care devin precum spitalele regionale şi autostrăzile peste Carpaţi: legende, doar bulleturi în PowerPoint.

Sigur că sunt bune noile ţinte enunţate precum 40 de campusuri şcolare în educaţie, extinderea reţelei de gaze naturale până la 70% din locuinţele din România, însă înşirarea unor obiective de infrastructură de transport, de educaţie, de sănătate sau de dezvoltare locală pentru următorii zece ani cu valori totale de zeci de miliarde de euro nu are logică într-un cadru în care mediul de business aşteaptă în primul rând măsuri rapide pentru următoarele două luni.

De aceea, dacă din programul prezentat ieri rămânea doar această pagină (numărul 8) cu granturile de 1,1 miliarde euro explicate în detaliu şi cu mecanisme de alocare bine puse la punct era suficient.

Riscul este ca la un asemenea program gigant de 100 mld. euro, miliardul de euro pentru granturi să devină atât de nesemnificativ încât nici să nu ajungă să mai fie alocat în mod real.  Din datele prezentate, de aceste granturi de 1,1 miliarde euro vor beneficia în primul rând IMM-urile care îşi propun investiţii şi reconversie economică (buget de 550 milioane euro) şi IMM-urile afectate de criză (buget de 350 milioane euro). Se mai vorbeşte de un buget de 100 milioane euro pentru 50.000 întreprinderi mici precum PFA-uri sau microîntreprinderi fără salariaţi cu o valoare unică de 2.000 euro pe întreprindere.

De asemenea, există un buget de 160 milioane lei prevăzut pentru finanţarea chiriilor întreprinderilor care şi-au întrerupt activitatea în starea de urgenţă sau alertă.

Din păcate, nu sunt oferite detalii despre modul în care vor fi acordate aceste granturi, dar banii ar trebui să ajungă rapid în conturile acestor companii care au sperat la IMM Invest că le va acoperi deficitul de cash-flow, dar s-a dovedit un program mult prea complicat.

De fapt, poate era mai bine să fi început cu aceste granturi, înaintea schemei de creditare, aşa cum s-a întâmplat în SUA şi în alte ţări din Europa de Vest.

Dacă acest program s-ar fi oprit la noile tipuri de granturi şi noile măsuri de impulsionare a angajărilor pentru companii explicate în detaliu era suficient.

Ambiţia acestui program de a trasa coordonatele dezvoltării pentru următorii zece ani în România ar fi reclamat o altă abordare. Nu poţi să spui unde vrei să ajungi dacă nu faci măcar o descriere sumară a situaţiei existente. E bine că încă de la început este asumat un obiectiv măsurabil şi anume PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare să ajungă la 87% din media UE în 2025. Însă unde suntem astăzi? De unde plecăm? Pe urmă, câtă relevanţă are acest indicator la care România a depăşit Grecia, cu 69% din media UE faţă de 68% Grecia PIB per capita în PPC, când e evident că nu suntem noi astăzi peste greci la niciun capitol.

Un plan de creştere cu măsuri şi alocări de resurse nu se poate face fără asumarea unei perspective şi fără să ştim de unde plecăm astăzi. Exerciţiul de a înşira mari obiective de infrastructură şi de a imagina reţele de autostrăzi, porturi şi dezvoltări de aeroporturi este bun dar e o temă separată faţă de măsurile necesare pentru a traversa această perioadă dificilă pentru economie.

Daţi drumul la bani pentru întreprinderile care mai au şanse să rămân pe piaţă până nu e prea târziu, că altfel în curând blocajele nu vor mai putea fi evitate.

AFACERI DE LA ZERO