Bănci și Asigurări

Sorin Pâslaru, ZF: O ancoră de 39 mld. euro pentru economia românească faţă de 2008. Populaţia şi firmele au în conturi la bănci cu 21 mld. euro mai mult decât soldul creditelor. Se adaugă fondurile de pensii cu 13 mld. euro active şi fondurile mutuale cu 5 mld. euro, care nu contau la criza precedentă

Sorin Pâslaru, ZF: O ancoră de 39 mld. euro pentru economia românească faţă de 2008. Populaţia şi firmele au în conturi la bănci cu 21 mld. euro mai mult decât soldul creditelor. Se adaugă fondurile de pensii cu 13 mld. euro active şi fondurile mutuale cu 5 mld. euro, care nu contau la criza precedentă

Autor: Sorin Pâslaru

05.06.2020, 00:07 3189

Orice decizie va lua agenţia de rating Standard & Poor’s, economia românească este astăzi mult mai solidă financiar decât în 2008 şi va putea amortiza lovitura scăderii ratingului pentru că în perioada 2008-2020 au fost create economii masive la nivelul populaţiei şi companiilor.

Astfel, în 2008 nu existau fondurile de pensii Pilon 2, fondurile mutuale erau slabe, iar depozitele populaţiei şi firmelor în bănci erau mai mici cu 14 miliarde de euro decât soldul creditelor. Economisirea internă era aşadar depăşită de nivelul obligaţiilor persoa­nelor fizice şi al companiilor, ceea ce s-a transpus într-o slăbiciune generală pentru toată economia când a venit valul crizei.

Este interesant că situaţia de acum este într-un fel similară din punctul de vedere al relaţiei României cu Standard & Poor’s. Această agenţie pusese sub perspectiva negativă ratingul BBB- de atunci al României încă din noiembrie 2017.

Criza globală era atunci în pre­gătire, fiind căderi în principal doar pe bursa americană. Ratingul fusese pus în perspec­tivă negativă din cauza expansiunii bugetare şi a deficitului extern. Apoi, pe 27 octombrie ratingul a fost redus provocând criza financiară dură în România, cu depreciere a leului şi explozie a costurilor de finanţare.

Exact la fel acum, Standard & Poor’s a pus sub perspectivă ratingul BBB-, pe care România l-a recăpătat între timp, încă din decembrie 2019 din cauza scăpării frâului bugetar şi a celui al deficitului extern. Deci dinaintea crizei provocate de pandemie.

De data aceasta însă, finanţele private stau mai bine decât finanţele publice. În 2008, datoria publică era de doar 15% din PIB şi totuşi România a intrat în criză pentru că erau puternic dezechilibrate prin credite externe finanţele private. Datoria publică a crescut între timp la 38% din PIB.

Indiferent ce decizie ia astăzi Standard & Poor’s, este de prevăzut că impactul va fi mai redus decât în 2008 pentru că de data aceasta statul român se poate baza într-o măsură mult mai mare pe piaţa locală pentru finanţare decât în 2008.

Dacă se adună soldul fondurilor de pensii private Pilon 2, al fondurilor mutuale şi excedentul depozitelor şi lichidităţilor din bănci faţă de soldul creditelor rezultă o disponibilitate de aproape 40 miliarde de euro. Aceştia sunt bani acumulaţi de populaţie şi firme în cei 10 ani care au trecut de la criza precedentă şi pot fi o ancoră dacă situaţia internaţională şi poziţia externă a României se vor înrăutaţi.

Astfel, în fondurile private de pensii pilon 2 sunt acumulări de 13 miliarde de euro, iar la fondurile mutuale activele sunt de 5 miliarde de euro, conform ultimelor date pe aprilie 2020. Majoritatea acestor active merg în titluri de stat. În 2008 sumele erau infime în aceste fonduri.

Populaţia are disponibilităţi şi depozite în lei şi valută de 50 miliarde de euro (aprilie 2020), cu 20 miliarde de euro mai mult decât soldul creditelor de 30 miliarde de euro, conform BNR. În septembrie 2008, populaţia avea depozite de 23 miliarde de euro, la credite de 27 miliarde de euro, deci atunci creditele erau cu 4 miliarde de euro mai mari decât depozitele.

De remarcat că populaţia şi-a majorat economiile din bănci cu 27 miliarde de euro între 2008 şi 2020, deci cu circa 2,5 miliarde euro pe an, iar între timp soldul creditelor a crescut cu doar 3 miliarde de euro în total.

Dacă guvernul îşi propune mâine să se împrumute masiv direct de la populaţie, are de unde. Oamenii au în bănci 50 miliarde de euro, iar băncile nu îi folosesc pentru credite decât parţial şi împrumută ele statul.

Firmele au în bănci (lei şi valută, disponibilităţi şi depozite, aprilie 2020) circa 26 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mult decât soldul creditelor. Curios lucru pentru o economie în dezvoltare, firmele preferă să economisească mai mult decât să împrumute de la bănci. În general, firmele sunt cele care găsesc oportunităţi de business şi au credite mai mari decât depozite.

În 2008, firmele aveau credite de 26 mi­liarde de euro şi depozite de 16 mld. euro.

Iată că în pofida relansării economiei şi a creşterii PIB-ului de la 140 miliarde de euro în 2008 la 220 miliarde euro în 2019, creditele acordate de sistemul bancar pentru firme au scăzut de la 26 miliarde de euro în 2008 la

25 miliarde de euro în aceeaşi perioadă.

Aceasta este o retragere inexplicabilă a sistemului bancar în termeni reali din economie, iar noua situaţie va face cu atât mai dificilă revenirea creditării.

AFACERI DE LA ZERO