"Principalul responsabil pentru situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene este Ministerul Afacerilor Europene. Poate au fost greşeli în trecut, dar POSDRU e un program aflat în standby de un an de zile, iar o parte din probleme puteau fi remediate de minister în cele şase luni de zile de când s-a înfiinţat. Se tot discută de probleme, de greşeli, dar nu
l-am auzit pe ministrul Orban venind cu o problemă concretă şi cu o soluţie la aceasta", a spus Cosmin Drăgoi, consultant în fonduri europene la firma M 27 România.
Recent, Comisia Europeană a întrerupt plăţile către POSDRU (programul destinat dezvoltării resurselor umane) din cauza unor probleme depistate în 2010 în raportul de audit, dar care nu au fost remediate pe parcursul anului 2011. Plăţile s-ar putea relua în câteva săptămâni, potrivit lui Orban.
"Ce este în trecut nu putem corecta, însă contează să corectăm prezentul şi viitorul. În momentul de faţă reanalizăm modul în care se alocă finanţarea prin Fondul Social European şi vizăm impunerea unor reguli mai severe în ceea ce priveşte criteriile de eligibiliate şi orientarea cheltuielilor din bani europeni", a spus Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene (MAEur), prezent la un eveniment organizat de Ministerul afacerilor europene pe tema "FSE în contextul perspectivei financiare 2014 - 2020".
În România, FSE finanţează două programe operaţionale, POSDRU şi PODCA (dezvoltarea capacităţii administrative).
"Modul de folosire a banilor acordaţi prin FSE va avea o mare importanţă în ceea ce priveşte viitoarele negocieri. Nu mi se pare normal ca proporţia salariilor dintr-un proiect finanţat din FSE să fie de peste 50%, la fel cum nu mi se pare normal să dăm subvenţii celor incluşi în cursuri de recalificare pentru a-i menţine ca grup-ţintă în proiect", a mai spus Orban.
Cătălin Vătafu, secretar de stat în cadrul MAEur, a spus că în cazul POSDRU legislaţia a "lăsat loc" de anumite flexibilităţi prin care banii să fie alocaţi necorespunzător.
"Problemele semnalate în raportul de audit vizează două aspecte: procesul de selecţie a proiectelor şi anumite observaţii ale evaluatorilor independenţi de care s-a ţinut cont parţial, precum şi verificările de prim rang, primare, pe care autoritatea de management ar fi trebuit să le facă la faţa locului." Cu alte cuvinte, greşeli de management care ar fi putut fi corectate dacă pe la conducerea acestei autorităţi nu s-ar fi perindat trei directori generali care au raportat rezultatele muncii lor celor şase miniştri care s-au aflat la conducerea Ministerului Muncii.
Noua şefă a AMPOSDRU, autoritatea care gestionează POSDRU, spune că probleme au fost încă de la început, pentru că s-a aprobat finanţarea unor proiecte cu o valoare mare, de până la 5 mil. euro.
"Implementarea POSDRU a început cu proiecte mari, care nu au putut fi gestionate corect. Media cheltuielilor este de 70 % din buget şi aceste proiecte şi-au atins în mică măsură grupul ţintă", a spus Carmen Roşu, directorul AMPOSDRU.
La rândul său, Gabriel Berca, ministrul administraţiei şi internelor, a criticat destul de dur situaţia actuală a fondurilor atrase de România, susţinând că nu ne vom putea duce "cu capul sus" la negocierile privind următorul exerciţiu financiar, aceste fonduri fiind "prioritatea zero a Guvernului". Acelaşi discurs pe care îl aveau şi predecesorii săi, numai fostul premier Emil Boc avertizând în nenumărate rânduri asupra importanţei fondurilor europene pentru economie.
"Avem nevoie de oameni implicaţi şi bine pregătiţi care să gestioneze fondurile europene. Dacă nu, ne vom întâlni iarăşi prin simpozioane şi pe lista statelor codaşe la absorbţia şi alocarea de fonduri de la UE", a spus Berca.
Timpul nu este de partea României atunci când vine vorba de absorbţia de fonduri europene, pentru că a mai rămas un an şi jumătate din acest exerciţiu financiar, a spus Peter Stub Jorgensen, director în cadrul Direcţiei pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene.
"Fiecare zi care trece ar putea însemna pierderi financiare pentru România, de aceea trebuie să-şi seteze obiective ambiţioase de abrsorbţie, dar care să fie totuşi realiste", a spus Stub Jorgensen. România are la dispoziţie 19,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană în actualul exerciţiu financiar 2007-2013, însă până în prezent în economie nu au intrat decât un miliard de euro din rambursările de la Comisia Europeană din fondurile structurale (adică o rată de absorbţie de 5%).
Situaţia este mai bună în agricultură: din cele 10 miliarde de euro alocate în perioada 2007 -2013 România a atras 3,3 mld. euro până în prezent.
"Avem ţintă de absorbţie de 6 miliarde de euro anul acesta - 2,5 mld. euro la agricultură şi 3,5 mld. euro din fondurile structurale - care a rămas în continuare aceeaşi. Întreruperea plăţilor pentru POSDRU este, sperăm, pentru o perioadă de maximum câteva săptămâni şi nu va afecta această ţintă", a spus Orban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
