Spălarea banilor, o infracţiune frecventă cu consecinţe economice, sociale şi politice semnificative, rămâne o problemă critică în societate. Natura sa complexă implică mascarea originilor fondurilor obţinute ilegal, transformându-le în aparenţă în surse legitime.
Peisajul legal care guvernează spălarea de bani este stabilit de Legea nr. 129/2019, ce oferă cadrul pentru combaterea spălării de bani şi finanţării terorismului. Legislaţia actuală se aliniază cu primele cinci Directive ale Uniunii Europene privind prevenirea spălării banilor şi cuprinde prevederi menite să detecteze, să prevină şi să raporteze activităţi financiare suspecte.
Obligaţiile impuse instituţiilor financiare - inclusiv băncilor, instituţiilor de credit, entităţilor de plată şi altor entităţi financiare – sunt o parte integrantă a acestui cadru legal. Aceste prevederi cuprind anumite obligaţii, de la implementarea măsurilor de cunoaştere a clientului şi înregistrarea tranzacţiilor, până la raportarea tranzacţiilor suspecte şi efectuarea evaluărilor de risc. Mai mult, legea prevede sancţiuni administrative pentru nerespectarea regulilor, care includ amenzi, retragerea licenţelor şi chiar răspunderea penală pentru persoanele implicate în activităţi de spălare a banilor.
Cazurile recente în care băncile au fost sancţionate pentru încălcarea regulilor privind spălarea banilor au readus această problemă în prim plan, subliniind cât este de importantă înţelegerea implicaţiilor acestei infracţiuni şi a instrumentelor juridice menite să o combată. Aceste cazuri subliniază totodată şi necesitatea unor controale interne şi mecanisme de aplicare robuste în cadrul instituţiilor financiare pentru a reduce şi contracara spălarea de bani.
În România, sancţiunile în astfel de cazuri sunt, în general, administrate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Control al Spălării de Bani (ONPCSB), care are responsabilitatea de a supraveghea respectarea Legii nr. 129/2019.
Atribuţiile principale ale ONPCSB cuprind mai multe aspecte-cheie, printre care primirea, analizarea şi prelucrarea datelor financiare. În cazurile în care această analiză dezvăluie indicii de spălare de bani sau finanţare a terorismului, ONPCSB sesizează imediat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, declanşând astfel proceduri penale.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) efectuează, de asemenea, supravegherea directă a instituţiilor financiare, precum bănci, instituţii de credit, entităţi de plată şi alte entităţi implicate în activităţi financiare. Această supraveghere are loc prin stabilirea de reguli şi indicatori bancari prudenţiali, monitorizarea respectării acestora şi a conformităţii cu alte cerinţe stabilite de lege şi de reglementările aplicabile în domeniul combaterii spălării banilor, cu scopul de a preveni şi reduce riscurile bancare specifice.
În acest context, în anul 2022, multe instituţii financiare au prezentat deficienţe în procedurile şi controalele lor de prevenire a spălării de bani - ceea ce a determinat vulnerabilităţi în faţa potenţialelor activităţi de spălare a banilor, astfel că BNR a impus, într-un singur an, 26 de avertismente şi patru amenzi.
Putem constata astfel că BNR a adoptat o poziţie strictă în 2022 şi se pare că instituţia ar putea urma aceeaşi cale în acest an, deoarece în doar 7 luni, BNR a aplicat deja cinci avertismente şi trei amenzi în valoare totală de 270.000 de lei.
În ceea ce priveşte sancţiunile aplicate de BNR în anul precedent, amenzile impuse băncilor au fost semnificative, variind între 30.000 şi 500.000 de lei, fiind însoţite cel mai probabil de daune reputaţionale şi posibile pierderi de clienţi.
Chiar dacă motivele BNR nu au fost indicate, considerăm că banca care a primit cea mai mare amendă a fost sancţionată cu această sumă semnificativă (500.000 de lei) din cauza numărului impresionant de nereguli descoperite ― nu mai puţin de 13 încălcări diferite ale legislaţiei privind prevenirea spălării de bani sunt specificate în comunicatul de presă citat. Printre cele mai grave se numără:
- Nerespectarea cerinţelor legale (art. 8, alin. 1) referitoare la identificarea şi raportarea ante factum a unor tranzacţii care prezentau suspiciuni;
- Nerespectarea art. 24 alin. (1) din Lege, constatând o serie de deficienţe la nivelul cadrului intern de reglementare şi control;
- Nerespectarea art. 11 alin. (1), având în vedere: neidentificarea corespunzătoare a unui client, nefiind obţinute informaţii referitoare la tipul şi natura activităţii desfăşurate; efectuarea de tranzacţii în contul unui client în condiţiile neidentificării beneficiarului real al fondurilor;
- Nerespectarea cerinţelor din art. 17 alin. (1) din Lege, având în vedere că nu au fost aplicate măsurile suplimentare în cazul unor tranzacţii în relaţie cu jurisdicţii cu risc ridicat.
De asemenea, este important de menţionat că în 2022 au fost introduse modificări pentru a aduce conformitatea României cu standardele Directivei UE.
Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 53/2022 au fost aduse modificări privind anumite entităţi de raportare, inclusiv furnizori de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiat şi furnizori de portofele digitale. Aceste entităţi au acum obligaţia de a notifica ONPCSB cu privire la începerea, suspendarea sau încetarea activităţilor care intră sub incidenţa Legii nr.129/2019.
Voi concluziona prin a afirma că, având în vedere sancţiunile aplicate în ultima perioadă de BNR, este crucial ca băncile să aibă o politică eficientă de prevenire a spălării de bani, care să fie aplicată riguros pentru fiecare client - cu un angajament susţinut din partea managementului superior, de a se asigura că politicile şi procedurile AML sunt aplicate cu diligenţă în întreaga organizaţie, de către fiecare angajat în parte. Aceasta nu numai că va ajuta instituţiile financiare să evite amenzi şi daune reputaţionale, ci va contribui şi la integritatea de ansamblu a sistemului financiar şi la lupta împotriva spălării banilor în România.
https://mares.ro/arii-de-practica/
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
