Lectii de business

Lecţii de Business. Voicu Oprean, AROBS: Toţi antreprenorii trebuie să dea ceva înapoi investind în educaţie. Individual suntem excepţionali toţi, dar ca echipă cam scârţâie lucrurile

09.12.2022, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

♦ Antreprenorii români ajunşi la maturitate sunt datori să dea înapoi ceva pentru generaţiile care abia acum se gândesc la un business pe cont propriu, implicarea în educaţie fiind esenţială, crede Voicu Oprean, cel care în 1998 punea bazele AROBS Transilvania Software ♦ Între timp, compania a ajuns cea mai valoroasă prezenţă din industria IT pe BVB, cu o capitalizare de circa 800 de milioane de lei, cu o echipă de 1.000 de oameni şi cu planuri de dublare în următorii 3 ani.

AROBS Transilvania Software, furnizor global de soluţii IT şi software personalizat, a terminat primele nouă luni ale anului cu o cifră de afaceri de 209 milioane de lei, depăşind deja businessul raportat în tot anul trecut, şi cu un profit net de 38,3 milioane de lei. Totul a pornit însă în urmă cu 24 de ani.

„Eram proaspăt întors din SUA, erau puţine firme de IT la acel moment şi mi-am dat seama că mulţi dintre colegii mei pleacă. Aici a fost declicul meu. Am zis că putem face IT în România pentru firmele din afară şi aşa a pornit modelul de business“, a spus Voicu Oprean, CEO & fondator al AROBS Transilvania Software într-un nou episod al Lecţii de Business, proiect ZF susţinut de First Bank. Dezvoltarea a venit treptat, compania începând să creeze soluţii personalizate de gestiune a afacerilor. În 2001-2002 a venit una dintre cele mai dificile perioade pentru AROBS, din care a fost învăţată şi o lecţie importantă.

„Unul dintre clienţii importanţi ne-a anunţat de pe o zi pe alta că renunţă la noi. Jumătate din echipă era pe proiectul acela. Pentru mine a fost un moment de cotitură. Atunci mi-am dat seama că proprietatea intelectuală şi knowledge-ul pe care le ai sunt foarte importante, la fel şi relaţia cu clientul. Nu te poţi aştepta ca un client să renunţe la echipa ta ca apoi acelaşi client să-ţi ia o parte din echipă pentru a continua proiectul. Am învăţat că nu trebuie să ai un client de care să depinzi.“

În 2021, creşterea companiei deja avea nevoie de un sprijin financiar suplimentar, dar în loc să vândă către o multinaţională, de exemplu, Oprean s-a dus la Bursă unde a atras capital astfel încât AROBS să devină cumpărător de firme, o multinaţională made in Ro. Listarea pe piaţa AeRO a BVB a avut loc pe 6 decembrie 202,1 fiind cel mai mare plasament privat al unei companii antreprenoriale pe acest segment. Azi, AROBS are o capitalizare de circa 800 de milioane de lei, fiind cea mai mare firmă IT prezentă la Bursă.

„Pentru mine alternativa era să vând, dar am zis hai să fim noi multinaţionala care reu­şeşte să consolideze companii, să le cumpere şi să le dea antreprenorilor locali un alt gen de experienţă fiind parte dintr-un grup care iese la bursă şi se capitalizează altfel.“

 

De ce a procedat aşa?

„Poate e o chestiune de educaţie, de modele, de frică, evident. Tuturor ne e frică de necunoscut. Eu am schimbat o frică cu alta, frica de a fi preluat de o multinaţională cu frica de a vedea ce se întâmplă în momentul în care eşti pe bursă.“

Listarea la Bursă a mai avut însă o particularitate. „Ne-am mai gândit şi la partenerii de 24 de ani, colegii, care au primit un stock options plan. Angajaţii nu sunt doar angajaţi, ci parteneri în business şi au tot interesul ca business-ul să crească. Stock options plan-ul nu este un concept nou, dar noi suntem firma care l-a implementat la toată echipa, nu doar pentru management.“

Ca stil de management, AROBS funcţionează cu două board-uri, unul de administraţie şi unul consultativ, cel din urmă fiind o altă particularitate a companiei.

„Comitetul consultativ este un board al companiei care are în componenţă un client, un fond de pensii, pentru că ne dorim să fim pe radarul fondurilor de pensii, şi zona de M&A pentru că este o zonă pe care ne-o dorim şi am executat-o în ultimul an de la listare. Acest cadru îmi permite să iau deciziile cele mai bune. Acesta board mă ajută în zona de strategie.“

Ca structură, AROBS merge pe conceptul star (stea) versus spider (păianjen). Ce înseamnă acest lucru? „Nu este o structură centrată în jurul meu, ci una în care eu am distribuit decizia la nivelul verticalelor de business. Până la urmă gestionez acelaşi număr de manageri, discutăm de 7-8 oameni cu care ţin legătura continuu, iar ei iau decizii în liniile de expertiză pe care le au.“

Listarea la Bursă i-a permis companiei să accelereze planul de achiziţii. Astfel, anul acesta AROBS a preluat firma Enea Services România, controlată de grupul suedez Enea. Concret, compania a plătit 17,6 mil. euro pentru ceea ce se conturează drept cea mai mare tranzacţie făcută în IT de o companie românească. „A fost modul prin care noi am intrat pe nişte verticale, sateliţi şi rachete, medical şi zona maritimă. Sunt componente care pe noi ne-au atras prin prisma clienţilor şi a competenţelor. În plus, echipa este extraordinară.“ Integrarea unei companii care făcea parte dintr-o multinaţională în structura antreprenorială a AROBS a fost destul de provocatoare.

„Am ajuns la discuţii destul de aprige legate mai ales luarea deciziilor. Noi tolerăm greşeala şi cred că acesta este cel mai mare diferenţiator (între antreprenoriat şi multinaţionale), asumarea responsabilităţii în opoziţie cu ne acoperim de hârtii şi proceduri şi alte instrucţiuni. Cred că asta este frumuseţea acestui model. Noi îi ajutăm doar în punctele de strategie sau în situaţii de criză. Nu vrem să fim pompierul de serviciu, dar dacă este cazul intervenim.“

În acest moment, piaţa europeană este cel mai mare client al AROBS, SUA aducând circa 25% din business. „În următorii 3 ani ne dorim cel puţin să ne dublăm ca echipă şi ca cifră de afaceri.“ Oprean spune că mediul este destul de provocator, multe companii din IT anunţând restructurări masive, dar nu lipsit de oportunităţi.

„Sunt companii pe zona de produs care au pariat pe ceva ce nu a mers, altele se restructurează şi ca să emită un semnal la bursă. Companiile mari şi listate devin mult mai interesate să lucreze cu subcontractori mai ales că venitul pe angajat este un indicator urmărit pe bursă. Vedem nori negri, dar şi oportunităţile care vin.“

După 24 de ani de antreprenoriat, Oprean spune că dacă ar fi să-i dea un sfat cuiva ar fi ca viitorii antreprenori să asculte de instinct şi să pună resurse acolo unde văd creşterile cele mai mari.

„Dar dacă aş pune punctul pe un singur lucru, aş spune că educaţia este cea mai importantă. Educaţia stă la baza orice. E un efort continuu făcut uneori în detrimentul vieţii personale, dar pe care l-aş face în continuare.“

Implicarea în zona de educaţie este un îndemn pe care Oprean îl trasmite şi către antreprenorii maturi.

„Partea de a da înapoi ceva este extrem de importantă. Le sugerez tuturor să o facă. Noi am reuşit să includem o disciplină la Universitatea Babeş-Bolyai în zona de IT care are componenta de antreprenoriat şi de proiecte colective tocmai pentru că ne-am dat seam că individual suntem excepţionali toţi, dar ca echipă cam scârţâie lucrurile. De asta trebuie să învăţăm să lucrăm în echipă, să gestionăm conflictele, să dăm feedback, să colaborăm. Sunt elemente care nouă ne lipsesc în şcoală.“

5 Lecţii de business de la Voicu Oprean, AROBS

Lecţia 1. Nu trebuie să ai un singur client de care să depinzi.

Lecţia 2. Am distribuit decizia la nivelul verticalelor de business, nu am o structură centrată în jurul meu.

Lecţia 3. Când angajaţii îţi devin parteneri în business au tot interesul ca afacerea să crească.

Lecţia 4. Ai încredere în feeling-ul tău şi dublează eforturile pe verticalele care cresc. Ca antreprenor trebuie mereu să alegi.

Lecţia 5. Educaţia este cea mai importantă. Investeşte continuu în educaţie chiar dacă sacrifici alte lucruri.

 

Urmăriţi în fiecare joi de la ora 15 Lecţii de Business, noul proiect editorial realizat de ZF în parteneriat cu First Bank. Conectaţi-vă săptămânal la experienţele de business ale celor mai mari antreprenori din România prin platformele www.zf.ro, dar şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

 

 

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea First Bank