Salariilefuncţionarilor europeni debutanţi încep de la 2.300 de euro, lacare se adaugă alte facilităţi, precum prima de instalare sauconcedii "pentru interese personale", şi pot ajunge până la 16.000de euro pe lună, comparabile cu cele încasate de directorii marilormultinaţionale prezente pe piaţa locală.
Cu toate acestea, aproximativ 60% din românii care au intrat înrândurile funcţionarilor europeni din 2005 încoace au funcţii deasistenţi, traducători sau interpreţi, adică funcţii suport, şi seocupă mai mult de aspectele birocratice ale proceselor derulate deinstituţiile europene, potrivit reprezentanţilor români carelucrează la Parlamentul European.
"Aş spune că românii care lucrează îninstituţiile europene sunt încă prea puţini. Nu trebuie văzutelucrurile din punctul de vedere al numărului absolut: suntem pe alşaptelea loc în Parlamentul European în funcţie de numărul dedeputaţi şi este normal ca europarlamentarii noştri să seînconjoare în special de asistenţi români.
În medie, fiecare europarlamentar mai arecâte doi asistenţi. Şi mai sunt şi stagiarii tineri, care muncescşi care vor să ştie cum se lucrează în instituţiile europene",spune Petru Luhan, unul din cei 33 de europarlamentari români, careare în staff-ul său patru asistenţi şi responsabili pentruactivităţile pe care le desfăşoară de la Bruxelles.
Cel puţin 550 de români lucrau anul trecutşi în cadrul Comisiei Europene, instituţia care supravegheazărespectarea prevederilor tratatelor, asigură implementareapoliticilor comunitare şi care deţine monopolul iniţiativeilegislative europene. Cei mai mulţi români care s-au angajat îninstituţiile europene au fost recrutaţi în perioada 2007- 2008,când concurenţa era de câteva sute de candidaţi pentru fiecarepoziţie deschisă.
Salariile de bază ale funcţionarilor suntmajorate anual, în funcţie de inflaţie şi de puterea de cumpăraredin ţările Uniunii Europene.Funcţionarii îşi asigură singuri costurile cu chiria(care variază între 800 şi 1.000 de euro pe lună) şi întreţinerea(cuprinsă între 100 şi 200 de euro pe lună).
Aspiraţia românilor către un job defuncţionar european a crescut mai ales în ultimul an, odată cefuncţionarii publici din instituţiile româneşti s-au trezit cusporuri eliminate, cu salarii reduse şi cu posibilitatea de arămâne fără loc de muncă, ca urmare a măsurilor de austeritateimpuse de Guvern.
"Odată ce intri aici, nu prea ai cum să-ţipierzi jobul. Nu am auzit de cazuri în care vreun funcţionareuropean să-şi piardă locul de muncă. Dacă eşti norocos, ajungisecretar general al instituţiei pentru care lucrezi", adaugăfuncţionarul român.
Cum sunt recrutaţi românii care vor săfie birocraţi europeni
Pentru a ajunge funcţionari europeni,candidaţii trebuie să folosească serviciul de recrutare EPSO(Oficiul European pentru Selecţia de Personal), un site prin caresunt centralizate toate aplicaţiile şi toate joburile disponibileîn instituţiile europene. Procesul de selecţie durează în medie 6luni, fiind mai redus decât acum câtiva ani, când se prelungea pânăla o perioadă de 9 luni.
După înscrierea online şi parcurgerea unorteste, candidaţii sunt înscrişi pe listele de rezervă (care au ovalabilitate de 2 ani), fiind selectaţi dacă rămâne vacant sau seînfiinţează un post nou. Ei pot fi angajaţi pe o perioadă temporarăde până la maximum 7 ani, pot avea contract de muncă pe perioadădeterminată (de 3 ani) sau contract permanent. Perioada de probăeste, în medie, de 9 luni.
"Odată ce te-ai angajat, primeşti o primă deinstalare care te ajută cu mutatul din ţara de origine, iar o datăpe an primeşti o sumă forfetară pentru transportul familiei laBruxelles", explică funcţionarul român.
În funcţie de poziţia ocupată, salariilefuncţionarilor şi ale administratorilor cu studii superioare începde la 4.000 de euro pe lună, în timp ce cei fără facultate primescminim 2.000 de euro net pe lună.
"Există un algoritm de împărţire afuncţiilor, dar de la un anumit nivel în sus pentru fiecare ţară,în funcţie de negocieri, de numărul de europarlamentari pe care îiare şi de numărul de absolvenţi prin EPSO", a adăugatLuhan.
În cadrul Parlamentului European, deexemplu, pe lângă europarlamentari există şi personalul directafiliat - asistenţii acreditaţi, specialiştii tehnici, directoriişi asistenţii din comisiile de specialitate, personalul dingrupurile politice, precum şi personalul administrativ (bucătărie,pază etc.).
"Românii vin şi pleacă.Dacă s-a terminat un mandat de 5 ani,cei care n-au fost realeşi împreună cu asistenţii lor au dispărutde pe scena europeană. Mai apar aşa-numitele oportunităţi prin carese creează noi posturi şi unde încercăm să obţinem poziţii pentruromâni", a explicat Luhan.
Parlamentul cheltuie 1 mil. euro/anpentru 3.300 de români vizitatori
Fiecare din cei 33 de europarlamentariromâni are dreptul de a aduce în fiecare an în vizită câte 100 deromâni, pentru care se alocă un buget de 300 deeuro/persoană.
"Într-adevăr 3.300 de români vin caviziatori, iar unii mai vin şi în particular, în total fiind cam6.000 de români care vizitează anual Parlamentul European.Noi primim cam 300 deeuro/persoană, spre deosebire de Germania, de exemplu, careprimeşte doar 120 de euro/persoană, pentru că e mai aproape",explică Luhan.
Europarlamentarul român este depărere că cel mai mare efect asupra informării despre instituţiileeuropene îl au grupurile de vizitatori, care reprezintă ocheltuială semnificativă pentru Parlamentul European, darimportantă, având în vedere că legislaţia din statele membre ale UEe preluată în proporţie de 80% din cea stabilită laBruxelles.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
