"Ne-am propus cel puţin venituri la nivelul anului 2011, cu o creştere de 5-10% estimată la momentul actual, bazată în primul rând pe sectorul de drumuri, care are un mare potenţial anul acesta. Continuăm, din fericire, autostrada Transilvania, care anul trecut a fost întreruptă, şi a fost unul dintre motivele pentru care noi am avut un regres, şi sunt deasemenea foarte multe proiecte pentru drumuri judeţene", a declarat agenţiei MEDIAFAX directorul general şi preşedintele companiei, Cornel Marţincu.
El a arătat că afacerile au înregistrat un regres în primul semestru din 2011, din cauza blocării pieţei construcţiilor, inclusiv pe segmentul de infrastructură, dar s-au revigorat iar în partea a doua a anului, pe fondul reluării programului de autostrăzi şi a unor contracte de reabilitare a drumurilor naţionale.
Compania a raportat în 2010 o cifră de afaceri de 36,6 milioane lei, iar în ultimii zece ani rulajul total s-a ridicat la peste 100 milioane de euro.
Proiectul Autostrăzii Transilvania a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru construcţia a 415 kilometri, dar porţiunea realizată până în prezent cu finanţarea statului depăşeşte cu puţin 10% din traseul total. În toamna lui 2011, Guvernul a decis ca lucrările să fie continuate de compania americană Bechtel numai pe tronsoanele deja începute, reprezentând 118 kilometri din totalul celor 415 kilometri, iar restul tronsoanelor să fie scoase la licitaţie pentru a obţine şi finanţare europeană, conducerea Ministerului Transporturilor evitând însă să avanseze un termen de finalizare a întregii autostrăzi
Cele mai importante contracte semnate de IPTANA în 2011 au vizat proiectarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, programul de protecţie al litoralului Mării Negre împotriva eroziunii, supervizarea lucrărilor de dezvoltare a Aeroportului Otopeni, etapa a treia, şi proiectarea reabilitării corpului C al terminalului de pasageri din cadrul Aeroportului Băneasa.
În acest an, un alt resort de creştere pentru afacerile companiei ar putea fi derularea unor proiecte în parteneriat public-privat. IPTANA a realizat studiile de fezabilitate pentru trei proiecte majore, respectiv centura Bucureşti, autostrada Sibiu - Piteşti şi amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe.
"Dacă unul din ele merge mai departe, atunci probabil că vom avea şi noi, şi alţii de lucru", a adăugat Marţincu.
Serviciile companiei vizează în principal domeniile transporturilor rutiere, cu o pondere de 60% în totalul rulajului, navale şi aeriene, iar principalul beneficiar este Ministerul Transporturilor.
"Există o anumită sincopă, nu toate sectoarele merg la fel în fiecare an. Un an avem rezultate mai bune pe sectorul de drumuri, alt an pe cel al aviaţiei. Compensăm anumite goluri care apar în unele sectoare. Când a scăzut piaţa drumurilor, noi aveam totuşi de lucru foarte mult în sectorul aeroportuar", a precizat reprezentantul companiei.
În plus, compania are şi proiecte pe segmentul imobiliar sau al lucrărilor civile, cu o pondere mai redusă.
Pe termen lung, IPTANA intenţionează să se extindă pe segmentele imobiliar, al infrastructurii energetice sau de mediu.
Totodată, compania vrea să-şi extindă în perioada următoare portofoliul de servicii în domeniul de consultanţă şi supraveghere a lucrărilor, care în prezent generează doar 10-15% din cifra de afaceri. În acest sens, IPTANA vizează asocieri cu jucători străini, a completat Marţincu.
Şeful IPTANA a afirmat că, ocazional, compania a încheiat şi contracte externe, cel mai recent fiind un proiect în domeniul infrastructurrii aeroportuare, implementat în nordul Africii în urmă cu un an.
"În colaborare cu firme straine, intenţionăm să mai participăm la proiecte internaţionale, inclusiv în Republica Moldova", a spus Marţincu.
Compania a avut în 2010 un număr mediu de 523 de salariaţi, iar în prezent are 450 de angajaţi, în urma unor restructurări dar şi externalizării unor servicii precum realizarea de studii de teren sau investigaţiilor geotehnice, prin înfiinţarea unei firme noi, Geoecotest.
Şeful IPTANA a afirmat că segmentul de proiectare şi arhitectură, pe care îl evaluează la un nivel de 2-5% din totalul pieţei construcţiilor, a scăzut puternic după venirea crizei, dar va fi influenţat pozitiv de revirimentul lucrărilor pentru infrastructura de transport.
"Piaţa infrastructurii de transporturi pot să garantez că va creşte. E obligatoriu, pentru că noi fiind acum parte din Uniunea Europeană, nu avem încotro. Este atât de mare cererea în domeniul infrastructurii, încât indiferent care ar fi conjuncturile, investiţiile în domeniul infrastructurii de transporturi vor trebui făcute, şi cu susţinere puternică din partea Uniunii Europene", a spus Marţincu.
În schimb, el estimează că pe segmentul imobiliar creşterea va fi extrem de lentă, din cauza încrederii scăzute, lipsei de echilibru între cerere şi ofertă sau a preţurilor "destul de mari".
Unul din factorii care poate asigura creşterea sectorului de construcţii, în condiţiile limitărilor bugetare, este promovarea proiectelor în parteneriat public-privat, potrivit reprezentantului IPTANA.
Printre problemele cu care se confruntă în prezent firmele de proiectare sunt, conform sursei citate, competiţia extrem de puternică şi lupta pentru preţul cel mai scăzut în detrimentul calităţii, dar şi promovarea proiectelor în sistem de proiectare-execuţie, justificată printr-o implementare mai rapidă a investiţiei.
"Într-un buget de 2-3% din valoarea investiţiei, practic proiectanţii nu mai contează, discuţiile sunt toate la nivelul beneficiar-constructor, şi toata strategia de proiectare este orientată spre tehnologii specifice dotării constructorului, grad mare de prefabricare, cost minim pentru execuţia lucrărilor. Deci avantaje maximale pentru constructor, dar se pierde avantajul optimizării investiţiilor pentru necesităţile beneficiarului", a spus Marţincu.
Compania a fost înfiinţată în 1953, sub denumirea iniţială de Institutul de Proiectări Hidrotehnice şi Drumuri (IPHD), iar în 1966 formaţiunile de proiectare pentru infrastructura transporturilor rutiere, navale şi aeriene din cadrul diferitelor administraţii de profil au fost reorganizate sub denumirea de Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
În 1991, IPTANA a devenit societate comercială, iar în 1999 pachetul majoritar de acţiuni a fost preluat, prin licitaţie, de către asociaţia salariaţilor şi conducerii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
