Practic,absenţa unor instrumente esenţiale pentru dezvoltarea celor douăburse autohtone în această perioadă, precum conturile globale,tranzacţiile în marjă şi vânzarea în lipsă (short selling), i-adeterminat pe operatori să dezvolte în ultimul an de zile o piaţăde capital paralelă care beneficiază de toate avantajele burselormature şi care este formată din produse deja existente la nivelinternaţional.
Cel mai bunexemplu este cel al contractului la termen pe indicele american DowJones care în mai puţin de un an de la lansare a reuşit să devinăcel mai tranzacţionat produs de la bursa din Sibiu(Sibex).
Pe cea maiapropiată scadenţă, cea din decembrie, numărul de contracte futurescu activ suport pe indicele Dow Jones (DEDJIA) tranzacţionate pepiaţa Sibex a ajuns în prezent să fie de peste două ori mai maredecât cel cu activ suport pe SIF Oltenia (DESIF5) care până decurând genera circa 90% din lichiditatea întregii pieţe de laSibiu. Aceasta deşi pentru un contract pe Dow Jones investitoriiimobilizează o sumă de două ori mai mare decât în cazul celui peSIF Oltenia.
"Din punctulmeu de vedere sunt două elemente care au condus la succesulcontractului futures Dow Jones pe piaţa Sibex: faptul că este unbrand recunoscut care nu mai are nevoie de niciun fel deprezentare, practic se promovează singur, şi al doilea iniţiativamarket-makerului WBS, care a început activitatea de market-makingla o lună după lansarea acestui nou contract", spune DariusCipariu, directorul general adjunct al Sibex.
Market-markerulare rolul de a menţine tot timpul nişte cotaţii de vânzare şi decumpărare pe piaţă astfel încât investitorul să aibă în oricemoment certitudinea că va găsi contraparte, fapt ce elimină risculde lichiditate.
Pentru că pepiaţa românească activitatea de market-making nu se poate desfăşuraîn condiţii optime din lipsa vânzărilor în lipsă, firma de brokerajcondusă de Cristian Sima a găsit contraparte tocmai pe bursa dinChicago pentru contractele pe Dow Jones.
"Contractulfuture pe indicele Dow Jones se tranzacţionează numai pe bursaamericană din Chicago, în India şi pe piaţa Sibex din România, aşacă vă puteţi da seama că nu acordăm oricui aceste licenţe. Sibexne-a impresionat prin succesul pe care l-a avut până acum cu acestprodus. De asemenea am fost foarte impresionat de inovativitatea decare a dat dovadă Sibex şi progresul pe care l-a înregistrat",spune Jon Winslade, directorul pe Europa al departamentului dedezvoltare din cadrul Dow Jones Indexes.
Preţulsuccesului nu este unul mic însă, Sibex plătind anual cătreamericani o taxă de 25.000 de dolari pentru licenţă, precum şi unanumit comision pentru rulajul realizat cu acestprodus.
Sibex aîncercat să revitalizeze şi mărcile româneşti de tranzacţionareprin introducerea de market-makeri dar s-a lovit de aceleaşiprobleme legate de slaba dezvoltare a infrastructurii deinstrumente din România.
"Pentru că nuavem instrumentele shot necesare pentru a ne proteja împotrivariscului pe care ni-l asumăm în urma desfăşurării activităţii demarket maker pe contractele futures ale Petrom practicăm spread-urimai mari care însă nu sunt atractive pentru investitori", spuneDarie Moldovan, directorul de operaţiuni al BrokerCluj.
Firma deintermediere este furnizor de lichiditate pe acţiunile Petrom de laSibex care însă nu s-au bucurat de atenţie din parteainvestitorilor.
Certificatele Turbo Short peindicele DAX de la BVB bat şi acţiuni lichide
Nu numai bursa din Sibiu a importatinstrumente de tranzacţionare, ci şi bursa de la Bucureşti, care alansat anul acesta produsele structurate la îndemnul brokerilor dela Erste şi Raiffeisen.
Instrumentelelansate de Erste Bank la BVB în luna iulie, care sunt destinateinvestitorilor cu profil ridicat de risc, au intrat repede înatenţia investitorilor, astfel că în numai trei luni certificatulTurbo Short pe indicele DAX a ajuns să atragă rulaje zilnice careconcurează cu cele ale titlurilor lichide de pe piaţă, precumSIF-urile sau Petrom şi BRD, acestea din urmă căzând în anonimat.Practic, acest instrument este singurul de pe Bursă care permiterealizarea de speculaţii intra-day a burselor externe şi a căruilichiditate este asigurată de un market-maker, respectiv ErsteBank.
În condiţiileîn care acţiunile companiilor româneşti de pe Bursă devin tot maipuţin lichide şi investitorii se îndreaptă către instrumentele "lacheie" aduse de afară, companiile româneşti şi economia locală tindsă capete din ce în ce mai puţină atenţie.
Instrumentele străine detranzacţionare încep să afecteze piaţa autohtonă
Din cauza incertitudinii la nivelul economieilocale, speculatorii domină piaţa de la Bucureşti, iar aceştia tindsă emigreze tot mai mult de pe SIF-uri pe produsele structurateintroduse recent la Bursă unde au asi gurată lichiditatea,perspective mai clare privind evoluţia activului pe care-lspeculează, precum şi o volatilitate mai mare.
Cum generatorullichidităţii pe piaţă, respectiv speculatorii, sunt din ce în cemai inactivi pe acţiunile de la BVB, marile fonduri sunt mai puţindispuse să intre pe piaţă şi în ultimele luni au ocolit bursa de laBucureşti.
Tendinţa deemigrare a investitorilor este şi mai clară pe piaţa futures de laSibiu, acolo unde speculatorii s-au mutat deja aproape în întregimepe contractele Dow Jones de pe derivatele cu activ suport peSIF-uri.
Pentru că piaţade acţiuni de la BVB este tot mai afectată din cauza lichidităţiiscăzute, bursa de la Sibiu încearcă să dezvolte o piaţă proprie deacţiuni însă până acum nu a avut câştig de cauză în a atrageoamenii de afaceri români care nu sunt prea interesaţi să selisteze din cauza incertitudinii privind mersul businessurilor pecare le desfăşoară.
"Cei 100 pecare i-am contactat au spus că dacă se listează numai la Sibex, osă o fac nu la BVB şi sunt societăţi foarte bune care ar dori să-şiafle valoarea companiei. Ar lista 10% din cât deţine şi să fie unprim pas. Cel puţin 15 au spus că iau în considerare aceastălistare", spune Teodor Ancuţa, preşedintele şi fondatorulSibex.
"Sunt societăţi foarte bune înRomânia care ar dori să-şi afle valoarea companiei. Ar lista cam10% din cât deţin şi acest lucru să fie un prim pas. Cel puţin 15au spus că iau în considerare această listare. Marea noastră şansăar fi listarea Romgaz pe Sibex", a mai precizat TeodorAncuţa.
Brokerii aşteaptă de patru aniconturile globale şi tranzacţiile short
După mai mulţi ani de presiuni din parteabrokerilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) aaprobat în primăvara acestui an regulamentul privind utilizareasistemului conturilor globale, precum şi operaţiunile de împrumutde acţiuni şi vânzări în lipsă.
Operatorii depiaţă BVB şi Sibex au aprobat la rândul lor introducerea acestorinstrumente, în prezent depozitarii celor două burse fiind întratative cu CNVM pentru modificările pe care trebuie să le aducăpentru a face conexiunile necesare cu sistemulburselor.
Reprezentanţiidepozitarilor sunt nemulţumiţi de faptul că arbitrul pieţeiîntârzie foarte mult procesul. Potrivit lor, în unele situaţiicomisiei i-au trebuit şi 11 luni pentru a oferi un răspuns cuprivire la documentaţia care i-a fost oferită de către depozitarispre aprobare.
"Existăpermanent con - sul tări între CNVM şi depozitar privind modificăriaduse regulamentului şi în momentul de faţă suntem într-o fazăfinală privind realizarea docu mentaţiei necesare introduceriiconturilor globale. Să vedem însă câţi din brokerii de pe piaţă vorfi în măsură să realizeze schimbările necesare pentru că şi ei larândul lor trebuie să obţină aprobări de la CNVM", spunreprezentanţii de pozitarului Sibex.
După cedepozitarii reuşesc să obţină toate aprobările din partea CNVM,brokerii de pe piaţă vor avea trei luni la dispoziţie pentru arealiza acelaşi lucru. Casele de brokeraj nu sunt însă obligate săintroducă tranzacţionarea pe conturi globale, acest lucru fiind lalatitudinea lor.
Care sunt cauzele dezvoltăriilente a pieţei şi ce sfaturi ne dau străinii
Rubert Kwiatkowski, directorul de dezvoltareal bursei din Varşovia, cea mai atractivă piaţă pentru ofertepublice din Europa, este de părere că pentru dezvoltarea pieţei decapital românească este imperios necesar ca toţi actorii acesteia,respectiv operatorii bursieri, brokerii, CNVM şi depozitarii,trebuie să colaboreze strâns între ei şi să pună la cale ostrategie de dezvoltare.
"De multe orise întâmplă ca nu numai un singur actor să fie vinovat pentru slabadezvoltare a pieţei, ci şi lipsa de comunicare şi de cooperaredintre mai mulţi actori de pe piaţă", spune Kwiatkowski.Reprezentanţii CNVM cred că lipsa de interes a statului pentruBursă a redus şansele de dezvoltare a acesteia.
"De multe ori se întâmplă ca nunumai un singur actor să fie vinovat pentru slaba dezvoltare apieţei cât lipsa de comunicare şi de cooperare dintre mai mulţiactori de pe piaţă. De asemenea o listare aduce pe piaţă câteva miide investitori", a declarat Rubert Kwiatkowski, directorulde dezvoltare al bursei din Varşovia
"Motivele pentru care piaţa românească nueste mai aproape de performanţele bursei din Varşovia cred că suntîn primul rând privatizările pe care statul român nu le-a făcutprin intermediul Bursei, dar şi o mai puţină cunoaştere a pieţei decapital din partea investitorilor şi aici trebuie să remarc că CNVMa avut un program de educare a publicului investitor care cred cănu a avut succesul scontat. Intenţionăm să reluăm aceastăactivitate", spune Claudia Sava, comisar al CNVM.
"CNVMintenţionează să organizeze nişte mese rotunde tocmai pentru aasculta vocea pieţei. Cred că în ultimii doi-trei ani aţi constatato mai mare deschidere a autorităţii către problemeleparticipanţilor la piaţă", a mai declarat ClaudiaSava.
Brokerii credcă şi comisia are partea ei de vină. "CNVM are tendinţa să impunărestricţii de tranzacţionare tot mai multe până când investitoriiîşi pierd interesul să mai tranzacţioneze. Risc există oriunde,trebuie să vedem cine şi-l poate asuma şi până unde", spuneCristian Sima, preşedintele WBS România.
El a acuzat şilipsa de comunicare a instituţiei cu brokerii şi traderii din piaţăprin altceva decât acte sau cereri la care răspunde cu foarte maregreutate şi să asculte părerile acestora cu privire la lucruri caresunt urgente şi de actualitate.
"CNVM intenţionează să organizezenişte mese rotunde tocmai pentru a asculta vocea pieţei. Cred că înultimii doi trei ani aţi constatat o mai mare deschidere aautorităţii către problemele inter - mediarilor şi participanţilorla piaţă. Acest dialog va începe probabil în primele luni aleanului viitor", a precizat Sava.
Sibex aîncercat să revitalizeze şi mărcile româneşti de tranzacţionareprin introducerea de market-makeri, dar s-a lovit de aceleaşiprobleme legate de slaba dezvoltare a infrastructurii deinstrumente din România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
