Vânzările de servicii de internet mobil şi veniturile generate de acest segment de business au avut o creştere exponenţială anul trecut, în condiţiile în care numărul de utilizatori de smartphone-uri creşte, iar cei existenţi tind să intre din ce în ce mai des pe web.
"Veniturile Vodafone România din serviciile de date au crescut cu 60% anul trecut, iar ponderea celor folosesc internetul mobil din numărul total de utilizatori a urcat cu 75%. Pe segmentul de servicii de date, anul trecut am lucrat mult la preţuri, la pachetele de servicii, la a pune smartphone-urile în centrul ofertelor noastre. Acum în România unu din trei telefoane mobile pe care le vindem este un smartphone. Am făcut o investiţie majoră împreună cu Huawei pentru a aduce un smartphone mai accesibil pe piaţă, Vodafone Smart, iar rezultatul a fost foarte bun. Vom continua să facem asemenea proiecte şi în acest an, pentru că oferta a fost foarte bine primită de clienţi. Dar am avut în ofertă şi Apple iPhone 4S sau Samsung Galaxy S2 sau Note. Ne-am asigurat că avem în permanenţă o varietate mare de smartphoneuri în portofoliul nostru, dar şi cât mai multe terminale live în magazinele noastre astfel încât clienţii noştri să le poată testa", spune într-un interviu pentru ZF Iñaki Berroeta, CEO al Vodafone România.
El nu a oferit detalii exacte despre numărul de clienţi care folosesc serviciile de date sau despre venituri. Anul trecut în România s-au vândut 600.000 de smartphone-uri, iar în acest an cifra ar putea urca la un milion de terminale, potrivit estimărilor făcute de Samsung, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefoane mobile din România.
Vodafone se va concentra în continuare pe acest segment pentru a câştiga cât mai mult din această creştere, făcând atât schimbări în magazine, cât şi angajând oameni care să ghideze clienţii în procesul de achiziţie a unui mobil inteligent.
"Asistenţa oferită clienţilor este o parte foarte importantă a strategiei pe segmentul smartphone. Nu este suficient doar să ai toate smartphone-urile în ofertă şi un preţ potrivit. Un lucru pe care l-am făcut este mărirea numărului de telefoane din magazine pe care clienţii le pot testa. Dar în plus am decis să angajăm noi oameni în magazinele noastre - al căror rol este să le ofere clienţilor sfaturi în legătură cu utilizrea serviciilor de internet mobil indiferent de nivelul lor de pregătire. Aceşti «data experts», experţi în date, pot oferi sfaturi şi clienţilor care cumpără primul smartphone şi celor care vor să facă lucruri mai avansate. Am făcut acest lucru şi în magazine şi în call-center pentru că acum tipul de întrebări pe care le au clienţii s-a schimbat de când folosesc un smartphone. Am schimbat designul a aproape 100 de magazine până în prezent, şi în aproape o jumătate din aceste magazine am angajat asemenea experţi. Planul nostru este să avem un asemenea expert în fiecare magazin."
În ce priveşte evoluţia Vodafone în anul fiscal precedent (aprilie 2011-martie 2012), Iñaki Berroeta spune că rezultatele au fost bune chiar dacă atât veniturile operatorului, cât şi întreaga piaţă au scăzut. În primul an fiscal în care a condus Vodafone România din fotoliul de CEO, Berroeta afirmă că a avut o strategie clară, axată pe trei elemente-cheie.
"Anul fiscal trecut a fost şi primul an fiscal pe care l-am petrecut aici în calitate de CEO al companiei. A fost un an bun - în care am înregistrat performanţe conform aşteptărilor, fără surprize. Am avut un plan concret de a ne concentra pe clienţii noştri, pe reţea şi pe dezvoltarea serviciilor de date mobile. Acestea au fost cele trei arii-cheie ale strategiei noastre."
Spaniolul Iñaki Berroeta a preluat funcţia de CEO al Vodafone România în decembrie 2010. De la preluarea mandatului, una dintre schimbările făcute în strategie a fost concentrarea pe baza existentă de clienţi şi mai puţin pe atragerea utilizatorilor din alte reţele, spune şeful companiei.
"Ne-am concentrat pe clienţii noştri, pentru că acesta este cel mai valoros activ pe care îl are compania. În loc să încercăm să luam clienţi de la competitori am schimbat strategia şi ne-am concentrat pe menţinerea bazei de clienţi şi pentru a atinge acest obiectiv am făcut mai multe lucruri.
Am făcut schimbari semnificative în callcenter şi în magazine astfel încât ele să răspun dă mai bine cerinţelor clienţilor. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a numărului de clienţi care au plecat din reţea. Am redus churn-ul, a fost un an foarte bun din acest punct de vedere."
Schimbările de strategie sau produsele noi lansate de companie au fost generate şi de schimbările din echipa companiei, spune Berroeta.
Aproape întreg top managementul Vodafone România s-a schimbat din decembrie 2010, Berroeta formându-şi echipa atât din manageri români ca Mihai Ghyka sau Dragoş Chivu, cât şi din executivi recrutaţi din grupul Vodafone.
Compania nu a publicat încă rezultatele pentru anul fiscal, ci doar pentru perioada care s-a încheiat în decembrie 2011. Vodafone a încheiat anul calendaristic 2011 cu venituri din servicii de 670 mil. lire sterline (circa 800 mil. euro), în scădere cu aproximativ 3,6% faţă de anul precedent. Numărul de clienţi ai operatorului la finele lui 2011 era de 8,327 milioane, cu 1,5 milioane mai mic decât în urmă cu un an.
Din această scădere grosul este reprezentat de segmentul de cartele preplătite, al căror număr s-a diminuat cu peste două milioane. Explicaţia stă în campania Vodafone de a deconecta de-a lungul anului cartelele inactive, în schimbările făcute în metodologia de raportare, dar şi în decizia operatorului de a nu mai oferi cartele SIM gratuite.
"Piaţa de aici este foarte sensibilă la numărul de clienţi. Dar ceea ce contează pentru mine este numărul real de clienţi, nu numărul de cartele pe care le distribui în piaţă. (…) Ceea ce îţi oferă o privire exactă asupra afacerii tale este numărul de clienţi dispuşi să plătească pentru serviciile tale, deci câte dintre aceste SIM-uri au în spate clienţi reali care te plătesc lună de lună pentru că le oferi un serviciu bun. Cred că din punctul de vedere al numărului de cartele SIM raportate, mergem din ce în ce mai mult către această structură de raportare."
În ceeace priveşte evoluţia pieţei, şeful Vodafone spune că aceasta a fost încontinuare una dificilă. "Piaţa a fost anul trecut în continuare foartedură pentru toţi jucătorii, şi acest lucru se vede în cifrele anunţate deja pepiaţă. Nu a existat o creştere a pietei, dar scăderea a fost mai mică decât în2010 şi am văzut că există semne de stabilizare pe piata. Dar utilizareareţelei a fost semnificativ mai mare deci per ansamblu piaţa începe să se stabilizezedin punct de vedere al veniturilor. Preţurile continuă să scadă, însă aceastăevoluţie a fost compensată de gradul mai mare de utilizare a reţelei".
Cum va fi noul an fiscal, care a început la 1 aprilie? "Viziunea mea este că noul an va fi în cotinuare unul plin de provocări pentru că deşi România are o poziţie bună faţă de alte ţări europene, încă are dependenţe de investiţiile străine,de băncile străine. O mare parte a creşterii din România vine din exporturi -deci trebuie să avem exporturi mari iar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie ca economiile europene să meargă bine. Sunt însă optimist: România are tot ce îi trebuie să înceapă să crească, probabil la finele acestui an, la începutul anului viitor. România are o forţă de muncă foarte competitivă şi multe companii evaluează posibilitatea de a crea şi mai multe locuri de muncă în România. Şi noi în grupul Vodafone ne uităm la posibilitatea de a realiza şi mai multe activităţi în România".
Şeful Vodafone: Am propus ANCOM schimbări în caietul desarcini pentru licitaţia de spectru
Vodafone,numărul doi pe piaţa locală de telefonie mobilă, şi una dintre companiile care va concura pentru o licenţă care să îi permită să ofere servicii de comunicaţiimobile pe piaţa locală până în anul 2029, a transmis ANCOM mai multe propuneri de schimbare a caietului de sarcini pentru cea mai mare licitaţie de spectru radio organizată vreodată de România, a spus Iñaki Berroeta, directorul executiv al companiei.
"Acum în România trecem printr-un proces de licitaţie, şi suntem încă în faza de consultare, deci trimitem toate comentariile noastre către autorităţi, guvern şi suntem siguri că ei vor înţelege motivele din spatele comentariilor noastre şi se vor asigura că România se menţine în rândul ţărilor avansate tehnologic şi că România va continua să atragă investiţii străine, aşa cum s-a întâmplat în trecut", a declarat şeful Vodafone în prima sa intervenţie legată de acest subiect de când Autoritatea de reglementare (ANCOM) a publicat în consultare publică caietul de sarcini pentru licitaţie.
Berroeta afirmă că Vodafone nu are comentarii în legătură cu preţurile sau condiţiile propuse de ANCOM pentru vânzarea de licenţe pe perioada 2014-2029, însă în cepriveşte licenţele temporare - pentru perioada 2013-aprilie 2014 există unele "îngrijorări".
Orange şi Vodafone, care rămân fără licenţă de operare la finele acestui an în banda de frecvenţă de 900 MHz - prin care oferă servicii pentru milioane de clienţi -trebuie în primul rând să se lupte să câştige o licenţă temporară până în aprilie 2014 şi abia apoi să se lupte să rămână pe această piaţă alţi 15 ani, până în 2029. Condiţiile pentru vânzarea acestei licenţe ar trebui să fie revăzute, afirmă Berroeta.
"Avem câteva îngrijorări legate de acest proces. Sunt două categorii de licenţe vândute la această licitaţie: unele sunt pe termen foarte scurt iar altele sunt pe termen lung - pe 15 ani. Toate propunerile ANCOM în legătură cu vânzarea licenţelor valabile începând cu anul 2014 sunt OK, sunt asemănătoare cu condiţiile existente la alte licitaţii care au avut loc în spaţiul UE. Credem că este o metodă solidă a autorităţilor de a se asigura că investiţiile vor continua. Problema este cu licenţele pe termen scurt, cu o valabilitate de 15 luni. Credem că prin felul în care este scris acum caietul de sarcini se poate crea un bubble în jurul acestor frecvenţe".
Iñaki Berroeta susţine că felul în care este proiectată în acest moment licitaţia ar trebui regândit, astfel încât operatorii existenţi să nu se confrunte cu probleme care "nu sunt necesare". "Spre deosebire de multe alte ţări din UE în România nu există o diferenţă de trei ani între data de expirare a licenţelor şi data de organizare a licitaţiei pentru vânzarea unora noi. Aceşti trei ani diferenţă le permit operatorilor să-şi ajusteze reţeaua la noile condiţii de pe piaţă. În România acest lucru nu s-a întâmplat iar licitaţia are loc în acelaşi an în care licenţele expiră. Aceasta este o situaţie foarte riscantă pentru operatori în special luând în calcul felul în care spectrul radio a fost împărţit, ceea ce înseamnă că le va crea multe probleme operatorilor existenţi, care sunt deja pe piaţă, să îşi optimizeze reţeaua şi să fie capabili să funcţioneze în condiţii rezonabile. Cred că este foarte bine că licitaţia permite intrarea unui nou jucător pe piaţa de telefonie mobilă din România. Dar nu cred că există un jucător nou care să vină pe piaţă şi să fie atras de licenţele pe 15 luni. Din contră, ei vor fi interesaţi de licenţele pe15 ani, care încep în anul 2014. Licenţele pentru acest an şi jumătate nu vor fi atractive pentru niciun nou intrat pe piaţă şi ceea ce noi nu înţelegem este de ce acestea au fost împărţite astfel încât va crea o hiperinflaţie. Prin hiperinflaţie înţeleg că licitaţia pentru aceste două licenţe temporare va costa unul sau doi operatori deja existenţi pe piaţă o sumă de bani semnificativă doar pentru ca să se asigure că pot funcţiona în continuare în condiţii normale. Este un lucru foarte neobişnuit. Olanda se confruntă cu o situaţie similară iar arbitrul telecom din Olanda a decis să prelungească licenţele pe termen scurt până în 2014 pentru a se asigura că nu creează probleme operatorilor existenţi. Deci Olanda a prelungit licenţele şi va vinde licenţe noi care sunt valabile din 2014. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le solicităm în prezent autorităţii de reglementare din România - să urmeze strategia altor autorităţi într-un context similar. Această strategie le va permite pe de o parte noilor intraţi să vină cu o viziune pe termen lung şi pe de alta nu va crea probleme ne-necesare pentru operatorii existenţi pe piaţă".
Şeful Vodafone România susţine că o asemenea schimbare în caietul de sarcini ar stimula investiţiile pe piaţa locală telecom şi nu ar bloca intrarea unui nou jucător. "Pentru noi cel mai important lucru este să avem o strategie clară pe termen lung în ce priveşte spectrul pentru a putea decide pe termen lung ce plan de investiţii avem. O companie ca a noastră lucrează mereu pe teren lung. Noi la Vodafone suntem operatori, ne place să stabilim afaceri de la zero sau să le cumpărăm şi să le operăm. Noi nu cumpărăm un business pentru a îl vinde pe mai mulţi bani, nu suntem un fond de investiţii. Este foarte important pentru noi să avem o vizibilitate pe termen lung în ce priveşte investiţiile".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
