Practic, numai din curentul produs de "morilede vânt" din parcurile ridicate de giganţi energetici precum cehiide la CEZ, Energias de Portugal sau italienii de la Enel, peste333.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh ar puteafi alimentate exclusiv cu energie verde.
Faţă de 2010, numărul este de trei ori maimare, dar creşterea cu adevărat spectaculoasă este cea comparativcu anul 2009. La acel moment, parcurile eoliene au produs numai 14GWh, suficient pentru alimentarea a peste 5.800 de locuinţe, de 57de ori mai puţin faţă de nivelul estimat pentru anulacesta.
"În 2011 estimăm o producţie eoliană de 800GWh. În 2010 producţia eoliană a fost, pe primele 11 luni, de 205GWh şi estimăm pentru tot anul 270 GWh", arată datele furnizate decompania naţională de transport al electricităţii, Transelectrica.Pornind de la aceste date, calculele arată că anul trecut pondereaenergiei eoliene în totalul consumat de România a fost de circa0,5%, pe când anul acesta turbinele ar putea ajunge la un procentde 1% din toată energia consumată pe planlocal.
Saltulspectaculos nu reiese însă din comparaţia cu 2010, ci cu 2009 cânddin "morile de vânt" instalate în România puteau fi alimentatenumai circa 5.800 de case, de 57 de ori mai puţin faţă de nivelulla care s-ar putea ajunge anul acesta.
"În 2011, estimăm o producţie eoliană de 800GWh. În 2010 producţia eoliană pe primele 11 luni a fost de 205 GWhşi estimăm pe tot anul 270 GWh. Pe 2009 producţia eoliană a fost de14 GWh", spun reprezentanţii Transelectrica, operatorul sistemuluinaţional de transport al energiei.
Producţia de energie indicată deTranselectrica arată boomul înregistrat de investiţi ile în parcurieoliene, segment care a fost practic unul dintre puţinele în care,chiar şi în contextul crizei, sumele alocate au crescut de câtevaori de la an la an.
Astfel, dacă într-o casă în care trăieşte ofamilie media lunară de consum este de circa 200 kWh, în 2009producţia de energie rezultată din funcţionarea turbinelor eolieneexistente putea alimenta numai aproximativ 5.800 de gospodării, lanivelul anului respectiv fiind montaţi doar 14 MW în parcurieoliene.
Un an mai târziu, adică în 2010, când deja aufost pornite mari investiţii în domeniul eolian aşa cum este cazulparcului de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ îl fac îndouă comune dobrogene, energia eoliană produsă a putut alimentacirca 112.500 de case, luând în calcul aceeaşi medie lunară deconsum.
Adevăratul boom se va produce însă anulacesta, când potrivit datelor Transelectrica energia eoliană arputea ajunge să alimenteze circa 333.000 de gospodării,"electricitatea vântului" urmând să deţină un procent de peste 1%din tot ceea ce înseamnă consum de electricitate înRomânia.
Practic, dacă în 2009 un oraş precum Abrudul,care are circa 5.800 de locuritori ar fi putut fi alimentat numaicu energie eoliană, în scenariul în care fiecare om ar fi avut ogospodărie proprie, în 2010 o localitate precum Satu Mare ar fiputut fi luminată cu energie verde. Anul acesta însă, păstrândscenariul potrivit căruia fiecare om are o gospodărie cu un consummediu lunar de 200 kWh, un oraş de dimensiunea Constanţei ar puteafi alimentat numai cu energia parcurilor eoliene. "În anul 2010consumul de energie electrică a înregistrat o creştere de 4,5% faţăde cel din 2009. Estimăm că pentru 2010, consumul de energie vaajunge la 57.407 GWh. Anul acesta estimăm o creştere de consumsimilară cu cea din 2010 bazată pe estimările evoluţiei economice aRomâniei", spun reprezentanţiiTranselectrica.
Astfel, pornind de la datele furnizate detransportatotul naţional de energie, dacă în 2010 ponderea energieieoliene în consumul total a fost de circa 0,5%, anul aceastanivelul se va dubla. Principala zonă în care s-au concentrat pânăacum investiţiile în eoliene este Dobrogea, locul în care-şidispută terenurile cele mai mari grupuri energetice din Europa:italienii de la Enel, cehii de la CEZ, austriecii de la Verbund sauspaniolii de la Iberdrola.
88 mil. euro, afacerea certificatelorverzi
Unul dintre factorii care-i atrag peinvestitori în această zonă a investiţiilor în regenerabile,dincolo de condiţiile meteo foarte bune, este şi schema de sprijinpe care a creat-o România în acest domeniu. Astfel, fiecare producător de energie regenerabilă primeşte un anumit număr de certificateverzi pentru fiecare MWh pe care îl produce. La rândul lor,furnizorii de energie sunt obligaţi ca în coşul pe care îl livreazăclienţilor să aibă o anumită cotă de energie verde. Dovadaîndeplinirii acestei cote se face prin numărul de certificate verzipe care fiecare vânzător de energie le are la sfârşitul anului. Deexemplu, în cazul proiectelor eoliene, un investitor primeşte câte2 certificate verzi. Pentru energia solară sunt acordate 6certificate verzi. Dincolo de aceste certificate, producătorii iesîn piaţă unde-şi vând energia la un preţ făcut între cerere şiofertă.
Luând în calcul datele furnizate deTranselectrica, în 2010 numărul de certificate verzi pentru energiaeoliană ar putea ajunge la circa 540.000, iar anul acesta ar trebuiemise 1,6 milioane de certificate verzi. În contextul în care uncertificat verde se cumpără cu un preţ care variază între 27 şi 55de euro, afacerea certificatelor verzi pentru posesorii de parcurieoliene va ajunge anul acesta la circa 88 mil.euro.
Calculele au fost făcute pornind de laprevederile Legii 139 privind promovarea investiţ iilor înproducţia de energie din surseregenerabile.
Problema cu această lege este faptul cădeocamdată nu are o legislaţie secundară şi nu are încă avizulComisiei Europene, nefiind încă aplicabilă. În absenţa acesteilegi, investitorii în proiecte eoliene nu primesc decât uncertificat verde pentru fiecare MWhlivrat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
