Riscurile sunt enorme, existând o şansă din cinci de a descoperi ceva, costurile pe măsură, dar ruşii spun că pariul face sens în contextul în care-şi doresc întărirea poziţiei din sud-estul Europei.
"Mai aşteptăm avizul din partea Ministerului Justiţiei şi apoi emiterea hotărârii de guvern pentru a ne putea apuca de lucru în Marea Neagră. Avem două perimetre, cu o suprafaţă de circa 2.000 de kilometri pătraţi, în care doar în faza de exploare investiţiile vor ajunge la circa 200-300 de milioane de dolari. Această fază ar putea dura mai bine de trei ani", spune Constantin Tampiza, fostul director general al Lukoil România, actualul reprezentant local al preşedintelui grupului rusesc, Vagit Alekperov.
În 2010, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a organizat o licitaţie în care au fost adjudecate 20 de perimetre de explorare, dezvoltare şi exploatare petroliferă, cinci dintre acestea fiind localizate în platoul continental al Mării Negre. Dintre acestea, două au fost câştigate de Lukoil care a acţionat în consorţiu cu americanii de la Vanco International.
Dacă nu rişti, nu câştigi
După câştigarea acestor perimetre, companiile petroliere nu se pot apuca imediat de lucru, ele având nevoie de avizul din partea Ministerului Economiei, Mediului, Finanţelor şi Justiţiei. Abia după obţinerea acestor documente şi după emiterea unor hotărâri de guvern petroliştii se pot apuca de treabă.
Marea Neagră devine astfel cel mai nou "tărâm de joacă" al companiilor petroliere, după ce întreg teritoriul României a fost brăzdat în lung şi în lat de căutătorii de hidrocarburi în ultimii 150 de ani. Până la acest moment nu există nicio estimare privind potenţialul de hidrocarburi îngropate la mari adâncimi în Marea Neagră.
"Sunt cam 20% şanse de reuşită. Practic, în primii ani doar pompezi bani, dar fără a-ţi asuma riscuri, nu poţi să ai succes. Noi vrem să ne consolidăm poziţia pe care o avem în zona Balcanilor. Aici avem trei rafinării, una la Ploieşti, una la Odesa (Ucraina) şi una la Burgas (Bulgaria) şi peste 1.000 de benzinării.
Eficienţa activităţii noastre vine din logistică. Una este să aduci petrol din Siberia, alta e să scoţi petrol din Marea Neagră. În plus, în cazul unei reuşite, gazul ar putea alimenta proiecte precum Nabucco", explică Tampiza motivele pentru care Lukoil se înhamă la explorări în Marea Neagră.
Cocoaşa de petrol
De obicei, în faza de explorare petroliştii derulează activităţile de seismică 3D, proces prin care se realizează un fel de radiografie a adâncurilor. Pe această radiografie, posibilele rezerve de hidrocarburi apar ca nişte cocoaşe, ca nişte pahare întoarse, dar care nu sunt mereu pline. Pentru a vedea dacă întradevăr sub aceste cocoaşe este sau nu petrol, companiile trebuie să foreze nişte sonde, de cele mai multe ori nefiind de ajuns o singură unitate, al cărei cost poate ajunge şi la 100 de milioane de euro.
Iar acestea sunt investiţiile numai în faza de explorare pentru că până la producţie sumele îngropate în adâncurile Mării Negre pot ajunge la miliarde de euro. De altfel, americanii de la ExxonMobil au spus recent că dacă vor avea succes pe partea de explorare, până la producţie costurile totale ar putea fi cuprinse între 3 şi 10 miliarde de dolari. Diferenţele mari sunt un alt indiciu asupra faptului că încă nu se ştie cu exactitate cât "aur negru" se află în această zonă.
Bani pentru firmele din România
"Vom lucra cu firme din România şi dacă vom avea succes investiţiile ar putea ajunge la miliarde de dolari", a mai spus Tampiza. Cea mai mare firmă locală specializată în forajul marin este Grup Servicii Petroliere, controlată de omul de afaceri român Gabriel Comănescu.
Goana după resurse mai are o explicaţie. "Peste tot în lume, downstream-ul pierde bani (rafinarea şi benzinăriile). Profitul îţi vine din upstream (explorare şi producţie). Ideea este de a te dezvolta doar în ţările în care cererea nu este suprasaturată", crede Tampiza.
Potrivit acestuia, România face parte din această categorie, cererea urmând să crească pe măsură ce reţelele de drumuri se vor dezvolta.
"Acum sunt circa 1.500 de benzinării, fără a lua în calcul cele 600 de benzinării particulare din care abia 100 dacă mai răsuflă. Mai este loc pentru încă 200-400 de staţii", crede Tampiza, în opinia căruia pe viitor se vor extinde din ce în ce mai mult benzinăriile complet automatizate, fără personal, amplasate în zonele industriale.
Miroase a separatism economic şi politic
Estimările de creştere ale reprezentantului Lukoil România vin în contextul în care Tampiza spune că piaţa se apropie de o stagnare după scăderile din ultimii doi ani de zile, agricultura fiind sectorul capabil să acopere pierderile venite din segmentul consumatorilor casnici.
Tampiza rămâne totuşi prudent chiar după o primă jumătate de an cu evoluţii optimiste pentru că nu vede încă la nivel macroeconomic măsuri de stimulare a creşterii, ci doar unele cu un caracter administrativ.
"Noi nu am găsi încă un mecanism de stimulare. Toate măsurile luate au o ripostă socială, care-ţi aduc o stabilitate pe termen limitat şi care lovesc în consum", spune Tampiza, care pledează pentru crearea unui mediu prietenos pentru investitorii străini, România neavând puterea de una singură de a face schimbări structurale majore în domenii precum mineritul, energia sau industria.
Peste această problemă in ternă se suprapun tensiunile apărute la nivel european generate de situaţia Greciei, de problemele din Italia, de temerile privind Franţa.
"Miroase a separatism economic şi politic. Vedem că mărfurile se mişcă liber, capitalurile la fel, dar apar restricţii legate de forţa de muncă. Unde sunt principiile liberale? Mă tem de îngustarea zonei euro şi nu numai în cazul Greciei", mai spune reprezentantul Lukoil România.
Compania, care ocupă al treilea loc pe piaţa locală a distribuţiei de carburanţi, a raportat anul trecut afaceri de peste un miliard de euro, în creştere cu circa 38% faţă de 2009, dar pierderile Lukoil România s-au mărit ajungând până la 39,4 milioane de euro. Compania are circa 300 de benzinării. "Nimeni din downstream nu iese pe profit", a conchis Tampiza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
