Piaţa zahărului era estimată la 275 milioane de euro, încondiţiile în care Patronatul Zahărului considera că în 2010consumul din România s-a menţinut la aproape 550.000 de tone,potrivit unei analize aparută în Anuarul Retail.
"Consumul creşte în anii extremde favorabili fructelor şi legumelor şi se comportă corespunzătorîn anii dificili. Cum 2010 a fost un an dificil, şi puterea decumpărare a scăzut, nu ne aşteptăm la creşterea volumului de zahărconsumat", a declarat directorul executiv al patronatului, GheorgheBejan.
Scăderea puterii de cumpărare aconsumatorilor, dar şi creşterea TVA de la 19% la 24% au dus,totodată şi la diminuarea livrărilor companiilor de profil cătrereţelele de distribuţie.
"Ca peste tot în industriaalimentară, creşterea TVA şi implicit a preţului la raft şidiminuarea puterii de cumpărare au dus la reducerealivrărilor.
Producătorii au aşteptat însăfinalul de an deoarece sărbătorile reprezintă o perioadă importantăpentru vânzări", a spus Bejan.
Uniunea Europeană a devenitprincipala sursă de aprovizionare a pieţei româneşti în condiţiileîn care doar 36%, adică aproape 200.000 de tone, din consumul totalse mai produce pe piaţa locală.
În anul 2009, producţia internăa asigurat peste 70% din consumul de zahăr şi doar 30% provenea dinimport.
Scăderea producţiei interne aavut loc ca urmare a deciziei UE de a reduce cota de rafinare azahărului brut alocată României.
Astfel, dacă anul 2009, România avea o cotăde rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr de 330.000 detone, în 2010 cantitatea a scăzut la 100.000 de tone.
Statele membre nu pot depăşi cotele alocate,chiar dacă au capacitatea necesară, iar cotele au fost negociate înmomentul aderării la UE.
"Liberalizarea producţiei nu a însemnatcreşterea automată a acesteia pentru că sursele de zahăr bun şiieftin, precum Brazilia şi Mauritius, sunt contractate pentruurmătorii 10-15 ani de fabricile din ţările dezvoltate din vestulEuropei, iar Europa de Est rămâne la stadiul de piaţă de desfacerepentru acestea.
Aceste state furnizoare preferă să discutecu marii consumatori, nu cu România", a explicat Bejan.
Potrivit patronatului, consumul industrial,destinat fabricării răcoritoarelor, băuturilor, dulciurilor şiconservelor, reprezintă aproape 60% din consumul total, iar restulînseamnă vânzare "la raft" sau către producătorii alimentari micişi medii.
În România, cele 100.000 de tone de zahărdin sfeclă, se produc la fabricile din Roman, Bod, Luduş şi Oradea,în timp zahărul din zahăr brut se obţine la unităţile de producţiedin Corabia, Călăraşi, Buzău, Lieşti, Urziceni, Bod şiOradea.
Restul consumului, de 350.000 de tone, esteasigurat prin importul de zahăr alb din UniuneaEuropeană.
Principalele firme din domeniul producţieide zahăr din România sunt grupul austriac Agrana, companiileLemarco, Zahărul Oradea, Zahărul Corabia şi ZahărulLuduş.
Lucrurile nu par să se îmbunătăţească niciîn 2011 pentru firmele care activează pe această piaţă.
Dependenţa de importuri face piaţaromânească vulnerabilă la evoluţiile externe.
Astfel, pentru acest an, PatronatulZahărului estimează o creştere a preţului şi implicit o scădere avânzărilor, având în vedere că la nivel internaţional cotaţiazahărului a atins niveluri istorice.
Preţul zahărului de import a crescut în 2010de la 500 la 628 de euro pe tonă, înregistrând cele mai marimajorări din ultimii zece ani, peste care se suprapune şi o crizăcauzată de lipsa stocurilor europene.
"Probabil va avea loc o creştere apreţurilor pe piaţa locală de 15-25%, deşi este doar o părerepersonală. Creşterea preţului la zahărul brut duce la majorareapreţului zahărului la raft, care antrenează creşterea preţului latot zahărul, inclusiv a celui produs din sfeclă. în următoareaperioadă va creşte preţul la poarta fabricilor, în toată Europa, şicorespunzător, preţul zahărului la raft", a spus Bejan.
Pe de altă parte, Bejan consideră căscăderea vânzărilor va fi determinată mai ales de concurenţaneloială a celor care fac evaziune fiscală şi mai puţin de preţulinternaţional.
"Vânzările corecte stau mai rău din cauzaimportatorilor frauduloşi care nu plătesc taxe şiimpozite.
Cantităţile astfel vândute depăşesc 50.000de tone după estimările noastre. Preţul pe piaţă a unui importatorevazionist este de multe ori mai mic decât preţul de producţie", aspus directorul executiv al Patronatului Zahărului.
În România se cultivă aproape 20.000 dehectare de sfeclă de zahăr, tendinţa fiind de a se restrângesuprafaţa, împreună cu creşterea cantităţii recoltate/hectar şi deapropiere a loturilor de fabrică pentru costuri mai mici detransport.
Dar nu doar consumul de zahăr a fost subpresiunea scăderii de cumpărare, ci şi produsele finite şi mai alesciocolata.
Astfel, în anul fiscal încheiat înseptembrie 2010, vânzările de ciocolată au scăzut uşor, cu 1%pentru tablete şi 0,5% pentru batoane, potrivit MEMRB.
Pe piaţa ciocolatei activează cinci jucătoriprincipali, respectiv Kraft, Cadbury, Mars, Supreme şi Ferrero,care deţin o cotă de piaţă de 78,5%.
Conform companiei de cercetare a pieţeiNielsen, în perioada decembrie 2009-septembrie 2010 în România s-auconsumat 28,6 tone de ciocolată, iar piaţa a avut o valoare de887,4 milioane lei.
Segmentul de biscuiţi a înregistrat, înperioada noiembrie 2009-septembrie 2010, o creştere de peste douăpuncte procentuale a vânzărilor, atât în volum cât şi valoric, la41,6%, respectiv 40,8%, potrivit MEMRB.
Preferaţi de români au rămas însă biscuiţiisimpli, dulci, semidulci şi cu susan, care au deţinut un volum de49,4% şi o valoare de 44,8%.
În România produc biscuiţi companiileRostar, Danone, Ulker, Dobrogea şi Romdil, care au un volum de55,8% şi 60% din valoarea pieţei.
Referitor la segmentul napolitanelor, înperioada noiembrie 2009-septembrie 2010, cele mai mari vânzările-au avut napolitanele cu ciocolată, care şi-au crescut uşor cotavolumică, la aproape 63% din piaţă, potrivit MEMRB.
Acestea au fost urmate de napolitanele cuvanilie (15,6%) şi cu nuci (13,6%).
Pe piaţa napolitanelor sunt prezenţi cincijucători importanţi: Nestle, European Food, Alka, Romdil şi BegaPam.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
