Opinii

Băncile avertizează că anul viitor companiile şi populaţia vor intra în sevraj: criza reală urmează să se vadă după ce vor dispărea drogurile injectate de guvern în economie - amânarea plăţii ratelor, a unor taxe şi impozite, plus deficitul bugetar mare. În joc sunt 150 mld. lei

Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Băncile avertizează că anul viitor companiile şi populaţia vor intra în sevraj: criza reală urmează să se vadă după ce vor dispărea drogurile injectate de guvern în economie - amânarea plăţii ratelor, a unor taxe şi impozite, plus deficitul bugetar mare. În joc sunt 150 mld. lei

Autor: Cristian Hostiuc

14.12.2020, 01:01 19596

Săptămâna trecută, miercuri, 9 decembrie, Conferinţa ZF şi BRD - Buget 2021: Cum pregătim viitorul? Participanţi: bancherii de la BRD, BNR, Consiliul Fiscal, analişti şi nu în ultimul rând, antreprenori.

Toţi cred că 2021 va fi anul relansării, dar şi un moment al adevărului pentru business: persoanele fizice şi companiile din mai multe sectoare au fost ţinuţi pe linia de plutire în 2020 de măsurile luate de stat - şomaj tehnic, scheme de finanţare, granturi, şi nu în ultimul rând de moratoriul privind suspendarea plăţii ratelor la bancă.

Conform unui discurs ţinut de Leonardo Badea, vice-guvernator al Băncii Naţionale la conferinţa Piaţa Financiară, circa 564.000 de persoane fizice şi companii au apelat la facilitatea privind amânarea plăţii ratelor la credit.

Volumul total al creditelor amânate la plată era de 41,8 miliarde de lei, din care 70% pe baza moratoriului guvernului şi 30% pe baza programelor proprii ale băncilor.

Acest volum înseamnă 14,7% din totalul finanţărilor acordate de bănci.

“În condiţiile în care ponderea împărumuturilor deţinute de aceşti debitori era de cca. 14,7% din totalul finanţărilor acordate, impactul asupra sectorului bancar poate fi semnificativ dacă ulterior expirării efectelor moratoriilor poziţia financiară a debitorilor care au apelat la această facilitate nu le va permite reluarea plăţii ratelor”, spune Leonardo Badea.

Pornind de la realitatea că aceste măsuri (şi altele similare lor) vor fi retrase de-o manieră graduală şi previzibilă, într-un viitor încă incert, impactul financiar asupra sectorului bancar va începe să fie mai vizibil, a menţionat el.

De aceea băncile ar trebui să iniţieze din timp procesul de evaluare a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa creditele pentru expirarea moratoriilor pentru identificarea problemelor şi a gândi soluţii constructive şi echitabile, spune vice-guvernatorul Băncii Naţionale.

Moratoriul de amânare a plăţii creditelor expiră la 1 ianuarie, dar de mai multe săptămâni Ministerul Finanţelor şi băncile discută o nouă formă de prelungire, puţin mai restrictivă.

Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, a declarat la conferinţa ZF şi BRD că şi anul viitor politica mortatoriilor trebuie să continue pentru că economia încă nu este refăcută, iar primul trimestru va porni destul de lent din punct de vedere al activităţii.

El spune însă că de noul mnoratoriu trebuie să beneficieze cei care au nevoie de ele, trebuie stabilite nişte criterii, iar aceste criterii trebuie să fie analizate şi urmărite de fiecare bancă în parte.

Conform datelor BNR, în această criză 51 de sectoare au avut o dinamică negativă şi numai 34 de sectoare au fost pe plus.

La sfârşitul anului 2019 35% dintre companiile din România aveau capitaluri negative, iar BNR a calculat că aceste firme ar avea nevoie de 150 de miliarde de lei, adică peste 30 de miliarde de euro, pentru a se capitaliza.

O sumă imensă pentru companiile româneşti.

Conform unei îndrumări venite de la EBA - Autoritatea Europeană Bancară -, această politică de amânare a plăţii ratelor nu ar trebui prelungită mai mult de şase luni după expirarea oficială.

Într-un sondaj făcutt de Banca Naţională, principalele bănci din România, care deţin peste 80% din piaţă, au indicat faptul că riscul de neplată a creditelor luate de companii şi populaţie devine risc sistemic ridicat.

În criza de acum 10 ani , 25% din creditele acordate de bănci au devenit neperformante, iar băncile au fost presate de BNR să injecteze 15 miliarde de lei pentru a acoperi pierderile şi a-şi menţine solvabilitatea.

În această criză băncile ar fi vrut ca amânarea plăţii ratelor la bancă să nu fie totală, ci firmele sau persoanele fizice să-şi menţină comportamentul de plată chiar dacă ar fi plătit numai 5-10% din rată.  

Reluarea plăţii ratelor la bancă fie de la 1 ianuarie, fie de la 31 martie, va fi un semi-şoc pentru firme şi populaţie.

Trimestrele întâi şi al doilea din 2021 vor însemna zile de luptă continuă pentru firme, care se vor confrunta cu o cerere scăzută atât internă cât şi externă, cu presiunea recuperării banilor de la clienţi şi cu şocul reluării plăţii impozitelor şi taxelor şi a ratelor la bancă.

De partea cealaltă, persoanele fizice se vor confrunta cu o piaţă a muncii extrem de dificilă, unde numărul de locuri de muncă va fi limitat, dar cererea va fi mai mare.

Ca să nu mai vorbim de plafonarea salariilor sau chiar reducerea acestora.

În 2020 economia României a fost ţinută într-un relativ echilibru cu 100 de miliarde de lei din partea statului, din care 40 de miliarde de lei a însemnat deficitul bugetar curent, la care s-au adăugat şi aproape 60 de miliarde de lei, preţul acestei crize, respectiv toate cheltuielile făcute de stat, facilităţile fiscale de amânare a plăţii impozitelor şi taxelor etc.

Chiar şi în aceste condiţii, economia va scădea cu 5%, iar cifra de afaceri totală în economie cu mai mult de 10%.

Deci “drogurile” injectate în economie de către stat şi bănci înseamnă 140-150 de miliarde de lei, adică 30 de miliarde de euro.

Pentru anul 2021 guvernul, indiferent de numele lui, va cheltui încă 100 de miliarde de lei, deficitul bugetar, pentru a susţine economia.

Cele 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană care nu vin gratis, ci prin împrumuturi, vor veni destul de greu şi târziu, pentru că guvernul, indiferent de numele lui şi administraţia publică au o capacitate redusă de implementare a proiectelor.

Ca să nu mai vorbim de programele guvernamentale care sunt deja în viaţă - începând de la IMM Invest până la Kurzarbeit (statul să preia o parte din salariile companiilor) şi care nu merg atât de repede (băncile au acordat numai 9 miliarde de lei din cele 14 miliarde de lei aprobate de Fondul de Garantare) sau unde plata stimulentelor de către guvern întârzie (Dragoş Anastasiu spune că nu ştie vreo firmă care să fi primit banii de la guvern pe Kurzarbeit).

Când toate aceste facilităţi - amânarea plăţii ratelor la bancă, amânarea plăţii impozitelor şi taxelor, reducerea deficitului bugetar - vor expira, economia va intra în sevraj.

Să vedem cum ne vom descurca atunci. 

AFACERI DE LA ZERO