Criza datoriilor s-a transformat în cea mai gravă criză de încredere din toată istoria Uniunii Europene. Cetăţenii şi investitorii se întreabă: oare întreprinde Europa suficiente eforturi pentru a preveni escaladarea crizei? Vom reuşi noi oare să transformăm Uniunea Europeană într-o uniune a stabilităţii? Nu cumva noi, germanii, cerem prea mult de la partenerii noştri impunând condiţii stricte menite să asigure o mai bună disciplină bugetară? Nu cumva nu acordăm atenţie creşterii şi competitivităţii din Europa ca urmare a acestui fapt?
Un lucru e clar: Europa se află în suferinţă din cauza unei mentalităţi prea permisive faţă de creşterea datoriilor care s-a răspândit în ultimele decenii. Unele ţări şi-au pierdut o mare parte din competitivitate în acest interval. Toţi aceşti factori ne-au tras în jos şi ne vor îngreuna eforturile de a depăşi criza.
Ne aflăm acum pe calea cea bună, de tratare decisă a cauzelor care au dus la criză şi de recâştigare, astfel, a încrederii cetăţenilor şi pieţelor. Eforturile noastre comune de a pune încă o dată finanţele şi economia Europei pe baze solide încep să dea roade. Pactul fiscal, care în acest moment face obiectul unor negocieri intense, va stabili regulile de urmat pentru întărirea disciplinei bugetare pe termen lung. Reformele structurale din Grecia şi alte ţări merită respect şi trebuie implementate cu rigurozitate.
Deşi consolidarea bugetară este esenţială, ea nu reprezintă decât o jumătate a problemei. Toate eforturile de realizare a unor baze solide ar putea fi zadarnice dacă economiile noastre nu revin la o creştere sustenabilă. Ca atare, este de o importanţă capitală să nu ne concentrăm strategia doar asupra austerităţii, ci şi asupra stimulării bine gândite a unei creşteri pozitive şi sustenabile. Cheia de realizare a acestui obiectiv o reprezintă creşterea competitivităţii. Trebuie să ne concentrăm pe consolidarea acesteia şi nu pe impulsionarea unei expansiuni economice rapide care va rămâne în scurt timp fără combustibil.
Implicaţiile economice sunt evidente: fără creştere există riscul ca economiile să se afunde în recesiune, rata şomajului să crească, criza datoriilor să se agraveze, iar, pe termen lung, ca Europa să se marginalizeze. Există însă şi motive politice pentru care avem nevoie de creştere mai mare în Europa. O economie sănătoasă care îi oferă fiecărui cetăţean oportunităţi reale constituie baza coeziunii sociale şi a acceptării de către societate a reformelor necesare.
Ca atare, pe lângă necesitatea continuării eforturilor de consolidare, sarcina noastră din acest an trebuie să fie lansarea unui program ambiţios de creştere şi îmbunătăţire a competitivităţii. Europa trebuie, la urma urmei, să rupă lanţurile pe care şi le-a impus şi să profite de enormul potenţial pe care îl are în trei domenii:
Piaţa internă: realizarea celor "patru libertăţi" în anii optzeci şi nouăzeci a dus la eliberarea unor forţe uriaşe. Expansiunea pieţei interne spre noi sfere oferă încă o dată mari oportunităţi. Acest lucru este mai ales valabil în cazul economiei digitale şi comerţului pe internet, sectorului energetic, domenii în care o creştere a concurenţei va duce la preţuri mai mici şi o mai mare siguranţă în aprovizionare, precum şi la întreprinderi mici şi mijlocii mai puternice, graţie reducerii birocraţiei şi facilitării accesului la capitalul de risc. Comisia Europeană a realizat o serie de propuneri de extindere a pieţei interne; acum trebuie făcut tot posibilul pentru a le aplica. Ca o chestiune generală, ar trebui să existe un test de creştere prin care să se identifice proiectele prioritare şi o procedură accelerată de aprobare a lor în parlament.
Bugetul pentru viitor: "O mai mare competitivitate" trebuie să fie maxima după care să ne ghidăm în negocierea bugetului viitor al UE. Trebuie să investim acolo unde putem promova cel mai bine creşterea sustenabilă. Politica structurală a UE trebuie deci studiată cu un ochi critic. Ar trebui creat un fond european de creştere, prin intermediul căruia resursele neutilizate de la Fondurile Structurale să fie astfel direcţionate încât să impulsioneze creşterea în ţările-problemă. Este de o importanţă vitală să facem din educaţie, cercetare şi inovaţie priorităţi bugetare.
Liberul schimb: la nivelul anului 2015, 90% din creşterea mondială va veni din afara Europei, în special din Asia şi America de Nord şi de Sud. Noi, europenii, trebuie să ne străduim mai mult ca oricând să contribuim într-un procent mai mare la această creştere. Liberul schimb va deveni din ce în ce mai important. Ca atare, UE trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă să încheie un număr mai mare de acorduri de liber schimb cu vechile şi noile puteri mondiale. Acest lucru este valabil şi în cazul Statelor Unite, şi în cel al negocierilor cu Japonia. De asemenea, trebuie să încheiem rapid negocierile cu India, statele din zona Golfului şi Brazilia.
Şi totuşi, statele membre va trebui să creeze ele însele condiţiile necesare creşterii, prin reforme ambiţioase pe piaţa muncii, în domeniul sistemelor de pensii sau al infrastructurii. Asemenea măsuri va trebui aplicate nu numai de ţările greu încercate de criza datoriilor, deoarece reformele dau rezultate mai bune şi sunt şi mai puţin dureroase dacă sunt implementate înainte şi nu în timpul unei crize. Nimeni nu ştie mai bine acest lucru decât cei care trebuie să ducă greul reformelor cu bătaie lungă a căror aplicare a devenit necesară în criză.
Aceasta înseamnă şi că trebuie ca noi să ne facem cu toţii temele. În ciuda situaţiei sale economice favorabile din prezent, nici măcar Germania nu poate merge înainte fără un program continuu de reformă care să conducă la o întărire a creşterii şi la îmbunătăţirea competitivităţii. Totodată, noi, germanii, trebuie să colaborăm cu partenerii ale căror economii sunt destul de în formă şi să facem tot posibilul să îi ajutăm pe cei care se confruntă cu probleme în drumul greu pe care îl au de parcurs.
Se spune din când în când în cadrul actualei dezbateri că nu sunt compatibile creşterea şi consolidarea. Eu unul resping asemenea afirmaţii. Cele două pot fi îmbinate - Germania, precum şi multe din statele nordice şi estice vecine au demonstrat-o în mod impresionant. Dacă stabilim calea cea bună înainte de finalul anului, putem găsi o modalitate sustenabilă de ieşire din criză. De asemenea, vom pune temelia unei Europe unite politic, care vorbeşte într-un singur glas în faţa provocărilor mondiale.
Opinie prezentată în exclusivitate în România de Ziarul Financiar prin amabilitatea Ambasadei Germaniei la Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
