Opinii

Cum merge economia? Şapte indicatori buni şi trei slabi plus "Caut un director bun...îi dau 2.000 de euro net pe lună...vreau să fie serios"

Cum merge economia? Şapte indicatori buni şi trei slabi...

Autor: Cristian Hostiuc

05.04.2015, 18:50 10155

Trimestrul întâi 2015 s-a încheiat, dar în următoarele săptămâni vor veni rezultatele economice, statistice, începând de la consum, angajări, construcţii, export, import, soldul creditelor, până la PIB.

Până când vor veni cifrele să vedem cum arată ”plusul” economiei în acest moment, care ar putea să ne indice ritmul de creştere a economiei, pentru că sigur avem creştere, chiar dacă nu toată lumea simte acest lucru.

  1. Consumul continuă să crească, iar economia accelerează.

BNR remarcă în comunicatul de săptămâna trecută, după şedinţa de politică monetară care a tăiat dobânda de referinţă la 2%, că ”cvasitotalitatea” indicatorilor cu secvenţă lunară ”din primele luni ale anului 2015” – în special comerţul cu amănuntul (consumul) şi încrederea consumatorilor – sugerează consolidarea tendinţei de creştere economică în perioada următoare. Adică BNR, o instituţie destul de prudentă şi conservatoare, spune cu certitudine că economia creşte destul de săţios. De asemenea BNR remarcă pentru Trimestrul al patrulea contribuţia ”favorabilă pentru prima dată în ultimii doi ani a formării brute de capital fix”. Adică firmele s-au apucat din nou să facă investiţii.

  1. Dobânzile la lei, atât la depozite, cât şi la credite, încep să se aşeze şi este puţin probabil să mai scadă

După scăderea susţinută a dobânzilor la lei din ultimii doi ani cu un ritm mai mare la depozite decât la credite, iată începe să se stabilizeze şi este puţin probabil să mai scadă, mai ales că nici BNR nu ar mai reduce dobânda de politică monetară, pe care a dus-o la 2%. Băncile au scăzut mai mult dobânzile la depozite şi ţin cât pot de mult dobânzile la credite un nivel mult mai ridicat pentru a-şi menţine marja din care trebuie să trăiască şi să-şi acopere neperformanţele.

  1. Chiar dacă nu vor mai scădea, stabilitatea dobânzilor la lei va ridica puţin încrederea clienţilor

Creditele în lei pentru populaţie au un ritm de creştere de două cifre. Populaţia a devenit puţin mai încrezătoare în viitor şi vrea să se mute la casa lor, ca să scape de părinţi ori de chirie. Pe acest fond creditele imobiliare în lei şi cele de consum au un ritm de creştere susţinut, iar trendul va continua.

  1. Creditele pentru companii continuă să scadă

Deşi populaţiei i-a revenit puţin zâmbetul pe buze, companiile continuă să fie prudente şi judecă de cinci ori un nou proiect de investiţii. Firmele care au acumulat cash în perioada de criză îşi fac investiţii din banii proprii şi nu apelează la bancă. Cei care ar vrea să facă investiţii, dar sunt secaţi de criză, au acces foarte greu la noi împrumuturi bancare. Din acest motiv soldul creditelor pentru companii scade, ceea ce afectează economia.

  1. Construcţiile pe partea rezidenţială s-au dezmorţit bine

Programul ”Prima Casă” plus acumulările de cash din perioada de criză ale persoanelor fizice au dezmorţit piaţa de construcţii rezidenţiale începând cu finalul lui 2013. Iar trendul continuă şi în acest an pentru că există cerere, deoarece băncile dau credite imobiliare persoanelor fizice. Dezvoltatorii sunt prezenţi în piaţă, iar fabricile de ciment se apropie de capacitate şi chiar încep să crească preţurile cu mai mult curaj. Deja sunt investitori care cumpără apartamente la pachet pentru a le închiria sau a le revinde. Oricum ar fi, piaţa rezidenţială dă semne de viaţă.

  1. Investiţiile statului continuă să scadă

Din păcate guvernul nu reuşeşte să prindă ritmul economiei. Pentru că în anii 2012, 2013, 2014 nu a dat drumul la Marile Proiecte, guvernul  nu reuşeşte să cheltuiască banii pe care i-a trecut în buget pentru investiţii, ceea ce ţine economia în loc.

  1. Agricultura începe să fie un subiect fierbinte pe tranzacţii

Achiziţiile americanilor pe partea de silozuri, plus investiţiile în agricultură arată că România există pe hartă, mai ales că Ucraina a devenit o zonă instabilă. Din păcate antreprenorii români, de exemplu Adrian Porumboiu şi Ioan Niculae, sunt cu business-urile la vânzare, ceea ce arată că românii pierd treptat teren, chiar când agricultura românească este în cea mai bună perioadă a ei, cu un business anual care se apropie de 20 de miliarde de euro.

  1. IT-ul creşte, iar cererea de oameni în acest domeniu se apropie de explozie

Sectorul IT-Telecom a crescut cel mai mult în criză, iar trendul se menţine, ceea ce arată că există proiecte, există bani, există investitori, dar sunt puţini oameni la execuţie. În aceste condiţii salariile vor continua să crească, iar celebrii programatori vor fi răsfăţaţi decenii. Chiar dacă multe comenzi sunt venite de afară, valoarea adăugată în acest sector este destul de ridicată, iar ceea ce rămâne în România nu este doar un simplu salariu pe economie.

  1. Bursa a mers prost în trimestrul întâi, ceea ce ridică multe semne de întrebare

Chiar dacă România este ”buy, buy!” ceea ce se întâmplă pe Bursă arată contrariul. În martie Bursa a avut cea mai proastă lună de la criză încoace, iar T2 nu arată mai bine. Chiar dacă Portugalia sau Italia au crescut cu peste 20% în T1, iar bursele europene şi americane sunt la maxim istoric, inexplicabil Bursa de la Bucureşti este la polul opus. Ori investitorii sunt full de Petrom, Romgaz, Transelectrica, Electrica, Banca Transilvania, BRD, Fondul Proprietatea sau SIF-uri şi nu mai au ce să cumpere, ori bursa ne indică cu 6-9 luni înainte ce va urma în economie. Noi sperăm să nu fie partea a doua.

  1. Cererea pentru ingineri continuă să crească

Companiile industriale, chiar dacă cele mai multe sunt multinaţionale, continuă să facă angajări, în special pe zona de ingineri. Acest lucru arată că sunt proiecte de investiţii, care se vor vedea în special pe partea de exporturi. Toate datele arată că această cerere de forţă de muncă specializată va continua să crească în următorii ani şi va fi din ce în ce mai bine plătită.

Plus

”Se caută directori”.

Chiar dacă la prima vedere nu pare, există o problemă destul de acută în economie privind găsirea de directori sau project manageri serioşi, care să nu fure şi să reuşească să ducă proiectele la capăt. Acum două săptămâni un amic m-a întrebat dacă nu cunosc ”un om” bun, pe care să-l pună director ca să-i administreze şi să-i supravegheze business-ul: ”Îi dau şi 2.000 de euro net pe lună. Până acum nu am găsit. Am lucrat şi cu firme de recrutare”, spunea el. Nu are un business sofisticat, trebuie să administreze o reţea de agenţi de vânzare şi să vorbească cu clienţii.

Dar uite că nu găseşte, cu toate că salariul oferit este destul de ridicat pentru România. Problema lui de a găsi oameni serioşi o întâmpină şi multe alte companii care operează în România.