Am asistat in ultimele saptamani la o noua ofensiva a sustinatorilor cotei unice de impozitare. Dupa un an si jumatate de la implementarea acestui sistem, sunt multi cei care afirma ca introducerea cotei unice a fost benefica pentru economia romaneasca. Cota unica a adus mai multi bani la bugetul statului, a determinat cresterea investitiilor straine si a condus la imbunatatirea mediului de afaceri. Acestea sunt principalele argumente aduse in favoarea filosofiei fiscale promovate de Guvern. Rectificarile bugetare repetate si majorarea substantiala a cheltuielilor publice i-au indemnat pe multi sa afirme ca "politica lui 16%" este un succes.
Eu, insa, nu ma numar printre acestia. Dupa aproape doi ani de la introducerea cotei unice, stim cu siguranta ca aceasta a lasat mai mult de un miliard de euro la nivelul companiilor (aproximativ 0,3 miliarde) si al salariatilor (in jur de 0,7 miliarde). Cu aceeasi suma s-au diminuat, insa, veniturile bugetului de stat. Este limpede ca veniturile suplimentare de care au beneficiat salariatii si patronii se regasesc in cresterile inregistrate, in special in domeniul constructiilor. Salariatii cu venituri mari si foarte mari, care au castigat cel mai mult prin aplicarea cotei unice, au apelat la credite, pentru achizitionarea de terenuri si de locuinte, determinand astfel o explozie a cererii interne. Aceste cresteri au determinat si o majorare a PIB in 2006.
In acelasi timp, daca analizam modul de utilizare ale PIB, observam ca fondurile suplimentare de care au beneficiat cetatenii si companiile au condus la o crestere a consumului bazat pe importuri. Astfel, am asistat in ultimii doi ani la o crestere accelerata a deficitului comercial si a deficitului de cont curent. In acest sens, Fondul Monetar International pregateste un raport critic la adresa stabilitatii macroeconomice din Romania, tocmai din cauza expansiunii rapide a creditului si a accentuarii deficitului de cont curent. In primul semestru al anului 2006, deficitul de cont curent a crescut de 2,6 ori fata de semestrul I al anului 2004, iar prognozele indica o valoare de aproape 11% din PIB pentru sfarsitul acestui an.
Sursa principala de finantare a deficitului de cont curent sunt creditele pe termen scurt, care au crescut de 2,7 ori. Riscul valutar pentru debitori, dar si pentru stabilitatea macroeconomica, este major. De asemenea, daca eliminam creditele acordate de companiile din strainatate pentru subsidiarele lor din Romania, observam ca dinamica investitiilor inregistreaza o crestere de doar 9% pentru primul semestru al acestui an fata de semestrul I al anului trecut. Mai mult, aceste 9 procente se datoreaza in primul rand privatizarilor din domeniul energetic.
Reprezentantii Aliantei PNL-PD au sustinut, inca din campania electorala, ca introducerea cotei unice de impozitare va conduce la diminuarea considerabila a muncii la negru. Guvernantii de astazi afirma ca o mare parte din economia subterna a iesit la suprafata. Cu toate acestea, ritmul de crestere al numarului de salariati angrenati in economia nationala este mult mai scazut decat ritmul cresterii economice. In acelasi timp, productivitatea muncii inregistreaza un nivel de crestere inferior celui atins in 2004. Acesti indicatori sugereaza ca introducerea cotei unice nu a determinat reducerea muncii la negru, iar un numar semnificativ de salariati activeaza inca in economia subterana. In ciuda importurilor de tehnologie, care asigura un plus de productivitate fara a impune o crestere a numarului de salariati, diferenta dintre indicatori accentueaza temerile referitoare la dinamica economiei subterane. "Rezistenta" muncii la negru este cauzata de nivelul inca foarte ridicat al contributiilor sociale, a caror diminuare a fost amanata in 2005 si realizata la un nivel modest anul acesta.
In aceste conditii, observam ca doua dintre promisiunile importante ale cotei unice, cresterea investitiilor si diminuarea muncii la negru, nu s-au realizat in aproape doi ani de functionare. In plus, efectele negative ale acestui sistem de impozitare s-au facut resimtite cu varf si indesat, prin extinderea si accentuarea decalajelor macroeconomice.
Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
