Opinii

Opinie Dan Luca: Erasmus pentru funcţionarii europeni

Opinii primite la redacţie

Opinie Dan Luca: Erasmus pentru funcţionarii europeni

Autor: Dan Luca

16.11.2023, 10:59 232

Este deja de notorietate faptul că avem un segment aparte de funcţionari publici care lucrează în cadrul diferitelor instituţii şi agenţii ale UE, contribuind la funcţionarea şi dezvoltarea uniunii. Aceşti funcţionari publici pot fi cetăţeni ai oricărui stat membru al UE şi sunt angajaţi în diferite capacităţi în cadrul instituţiilor UE, jucând roluri cruciale în elaborarea politicilor, implementarea legii şi administrare. Ei sunt recrutaţi de obicei prin examene competitive şi proceduri de selecţie, asigurând un nivel ridicat de expertiză şi profesionalism.

 
  1. Colivia de aur europeanã

Termenul de „colivie de aur” este uneori folosit metaforic pentru a descrie situaţia în care indivizi, adesea profesionişti cu înaltă calificare sau funcţionari publici, se găsesc în locuri de muncă stabile şi bine plătite în cadrul instituţiilor sau organizaţiilor, dar se pot simţi, de asemenea, constrânşi sau restricţionaţi în ceea ce priveşte mobilitatea sau luarea deciziilor. În contextul instituţiilor europene, în special al oficialilor de rang înalt şi al birocraţilor, unii indivizi ar putea fi percepuţi ca fiind într-o „colivie de aur”. Deşi au poziţii de prestigiu, siguranţă a locului de muncă şi beneficii atractive, ar putea exista constrângeri, cum ar fi reglementări stricte, birocraţie sau limitări ale libertăţii personale, care uneori pot duce la sentimentul de a fi limitat în sistem. Cu toate acestea, este important să reţinem că această expresie este subiectivă şi ar putea să nu reflecte cu exactitate experienţele tuturor celor care lucrează în cadrul instituţiilor europene. Mulţi indivizi îşi găsesc împlinirea şi scopul în rolurile lor, apreciind oportunitatea de a contribui la integrarea europeană şi la elaborarea politicilor. Ca şi în cazul oricărei organizaţii mari, experienţele pot varia foarte mult între angajaţi.

 
  1. Mobilitãţile de la structura naţionalã spre cea europeanã

La nivelul Uniunii Europene existã un program de mobilităţi între structura naţională şi cea europeană. Un expert naţional detaşat la instituţiile europene înseamnã un profesionist care este desemnat temporar sau împrumutat de la administraţia naţională pentru a lucra în cadrul uneia dintre instituţiile sau agenţiile Uniunii Europene. Acest aranjament permite statelor membre să contribuie cu expertiză lor la activităţile şi iniţiativele UE, promovând totodată colaborarea şi schimbul de cunoştinţe între UE şi ţările sale membre. Aceşti experţi lucrează de obicei la proiecte specifice, oferă asistenţă tehnică, contribuie la dezvoltarea politicilor, efectuează cercetări sau oferă cunoştinţe de specialitate în domenii relevante pentru activitatea UE. Detaşarea experţilor naţionali aduce beneficii atât statelor membre, cât şi instituţiilor UE. Statele membre se pot asigura că perspectivele şi expertiza lor sunt luate în considerare în procesele decizionale ale UE şi, de asemenea, pot obţine o mai bună înţelegere a politicilor şi practicilor UE. Pe de altă parte, instituţiile UE beneficiază de cunoştinţele şi experienţa de specialitate aduse de aceşti experţi, sporind calitatea muncii lor şi încurajând o abordare europeană colaborativă. Durata detaşărilor poate varia de la câteva luni la câţiva ani, în funcţie de natura misiunii şi de acordul dintre statul membru şi instituţia UE. Aceste detaşări sunt de obicei guvernate de acorduri şi reglementări specifice pentru a asigura o colaborare fără probleme între expertul naţional, statul membru trimiţător şi instituţia UE care primeşte. 

Oana Ciurea a fost în perioada 2005-2009 expert naţional detaşat de la Ministerul Integrării Europene la Comisia Europeană. “A fost o experienţă fantastică, m-a ajutat enorm să învăţ despre modul în care instituţiile europene funcţionează, şi în acelaşi timp să pun prima cărămidă la temelia primului program european dedicat reformei administraţiei publice româneşti, finanţat prin intermediul Fondului Social European. Am avut ocazia să lucrez susţinut alături de autorităţile române şi în acelaşi timp şi cu experţi de valoare ai Comisiei Europene. Rolul meu a fost să spunem de catalizator între administraţia românească şi cea europeană.  A fost o experienţă pe care o pot califica de tip “câştigător - câştigător”, atât  pentru administraţia naţională şi cât şi pentru Comisia Europeană şi a constat într-un transfer conţinu de expertiză în ambele sensuri˝, preciza Oana. ˝În 2005, m-am numărat printre primii experţi români naţionali detaşaţi la Comisia Europeană, când prezenţa românească în instituţiile europene era mai degrabă o raritate. Pentru mine această experienţă a venit într-un moment crucial, mai precis în perioada premergătoare aderării României la UE. La acel moment lucram în marea echipa de consilieri de integrare europeană - alături de alţi mulţi tineri entuziaşti care lucrau în administraţia românească -,  iar nevoia de expertiză europeană era foarte căutată. Administraţia română în care lucram la acel moment a înţeles utilitatea unei astfel de mobilităţi la Comisia Europeană şi beneficille pe care le poate avea în urmă unei astfel de investiţii˝, adãuga Oana.

 
  1. Capacitatea administrativã a ţãrilor UE

Un concept mult dezbătut, încă din perioada negocierilor de aderare a fost legată de capacitatea administrativă a ţărilor europene de a implementa politicile europene. Desigur, aceasta poate varia semnificativ de la o ţară la altă. Capacitatea unui stat membru de a implementa eficient politicile UE depinde de diverşi factori, inclusiv de cadrul instituţional al ţării, eficienţa administrativă, sistemele juridice, resursele financiare şi voinţa politică. Comisia Europeană oferă îndrumări, asistenţă tehnică şi programe de finanţare pentru a ajuta statele membre să îşi îmbunătăţească capacitatea administrativă şi sistemul de a implementa politicile UE în mod eficient. În plus, învăţarea de la egal la egal şi schimbul de bune practici între statele membre pot contribui, de asemenea, la consolidarea capacităţii administrative în întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, provocările persistă şi sunt necesare eforturi continue pentru a asigura implementarea consecventă şi eficientă a politicilor europene în toate statele membre.

 
  1. Mobilitãţile de la structura europeanã la cea naţionalã

Discutăm enorm despre sistemul de decizii şi dacă e pregătită UE pentru o extindere la 30Ă ţări, dar doar la nivel politic. Funcţionarul european joacă un rol enorm, dar puţini sunt aceea care discutã deschis despre evoluţia sa. O temã de suflet este legătură dintre funcţionarul european şi ţara sa de origine. Există un potenţial fantastic pentru a asigura posibile mobilitãţi de la nivelul european spre adminsitratia naţională cu beneficii substanţiale la nivel de individ, dar şi pentru întreaga construcţie europeană.

De fapt aceste scheme funcţionează ad hoc, mai ales la nivelul Preşedinţiei UE a unor ţări membre. De exemplu, în primul semestru al anului 2019 a fost, în premieră, Preşedinţia UE a României. Câteva zeci de funcţionari europeni au fost detaşaţi în domenii prioritare identificate de administraţia nationalã pentru a realiza o mai bună fluiditate a agendei decise. Dorina Năstase a fost una dintre aceste persoane. ˝Lucram ca şi funcţionar european, analist politic la Direcţia Generală Comunicare a Comisiei Europene, iar pentru 6 luni am fost delegată să activez în cadrul Reprezentanţei Permanente a România pe lângă UE. A fost foarte util pentru reconectarea cu administraţia naţionalăîntr-o perioadã foarte intensă. Desigur funcţionarii europeni au obligaţia de independenţã faţă de statele membre, dar toate administraţiile naţionale păstrează legătură cu cei care îşi doresc aceasta din administraţia europeană. Este util pentru ambele părţi săînţelegem cât mai bine priorităţile şi eventuale dificultăţi, şi să căutăm împreună soluţii. Preşedinţia Consiliului este mereu sub o presiune enormă, echipele reprezentanţelor la UE sunt pentru toate statele membre alcătuite din diplomaţi şi funcţionari ai ministerelor cu foarte multă experienţă, coordonaţi de ambasadorul la UE care a avut un rol esenţial în finalizarea cu succes a negocierilor în paralel cu desfăşurarea unei comunicări publice susţinutăşi bogată, schimbând radical imaginea României la Bruxelles˝, prezenta Dorina.

În aceeaşi perioadã, Mihaela Pop era purtătorul de cuvânt al Reprezentanţei (COREPER 2), lucrând direct în comunicarea strategică cu experţii români detaşaţi de la instituţiile europene. ˝A fost o perioadã foarte încărcatăşi plină de responsabilităţi. Întreaga echipã era foarte motivată, dar în acelaşi timp eram şi foarte conştienţi de faptul că trebuie să utilizăm toate resursele, în primul rând cea umană, cu maximă eficientă. De aceea, ajutorul din partea colegilor veniţi de la instituţiile europene a fost esenţial pentru facilitarea comunicării instituţionale, în special în cazul urgenţelor sau pentru clarificarea unor diferenţe de abordare. Experienţa de lucru cu experţii români din instituţii rămâne din punctul meu de vedere un reper esenţial pentru reuşita Preşedinţiei române a UE, întrucât împreună am confirmat capacitatea şi motivaţia de a lucra ca Team Romania˝, explica Mihaela.

 
 
  1. Program permanet de mobilitãţi pentru funcţionarii europeni

Există acum un potenţial enorm de a lansa un program permanent cu scheme de mobilităţi ale funcţionarilor de la structura europeană spre administraţia naţională. Desigur, putem extinde această prezenţã chiar în ministerele de linie din capitalele UE. Cu siguranţă vom avea o mai bună înţelegere a proceselor integratoare, dar vom oferi şi posibilităţi concrete europenilor să ajute direct ţările din care au plecat.

 

Dan LUCA conferenţiazăîn universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.