Opinii

Opinie Lucian Isar: Duplicitatea… dobânzilor

Opinie Lucian Isar: Duplicitatea… dobânzilor

Autor: Lucian Isar

16.01.2011, 23:45 95

În ultimii ani dobânzile s-au decuplat între ele şi s-audeconectat de realităţile economice ale ţării. Nu este de mirareacutizarea recesiunii în România. Rezultate conexe sunt:amplificarea relativă a creditării în euro şi la termene scurte,precum şi lipsa finanţării în moneda locală a statului la termenelungi şi la preţuri decente.

Astăzi, tranzacţiile din piaţa interbancară se fac la 2,5-3% pean la termene scurte. Dobânda de referinţă este păstrată la 6,25%pe an, iar unele bănci plătesc 8% la depozite, ceea ce reprezintăîn jur de 10% dacă considerăm costul rezervei minime.

Sunt dobânzi pentru toată lumea: mici pentru poza din ziar şirepatrieri şi mari pentru credite.

Mişcările tactice care ar restabili normalitatea, vizândaspectele de lichiditate, încredere şi nivel al dobânzilor, suntrelativ uşor de aplicat cu asentimentul pieţelor:

1) Dobânzile din piaţă la care se fac tranzacţii la termenelungi ar trebui să conveargă spre o dobândă de referinţă care artrebui să scadă la 5,75% pentru a putea transmite mesaje clare, cuperspectivă stabilă şi cu preocupare pentru crestere.

2) Volatilitatea dobânzilor în jurul nivelului dobânzii dereferinţă trebuie redusă pentru a spori încrederea băncilor înconsecvenţa politicii monetare. Instructivă este diferenţa dintreimplementarea canalului dobânzilor în România faţă de alte ţări ,de exemplu Polonia.

3) Perioada injecţiilor de lichiditate trebuie crescută până laun an pentru a simplifica substituţia intertemporală. Propunerea nueste nouă şi este utilizată de alte bănci centrale.

4) Reducerea rezervei minime la lei este menită să restabileascăîncrederea actorilor financiari în consecvenţa politicilormonetare, precum şi preocuparea pentru creştere economică; eventualdoar în echivalentul finanţărilor productive .

5) Utilizarea pe scară largă a instrumentului de piaţă monetarănumit "swap valutar" pentru injectarea lichidităţii necesare în leipe termene lungi şi echilibrarea mixului valutar al bilanţurilor.Pentru cei încă în dubiu, acest instrument nu indică pieţei unnivel predilect de curs.

Dobânzile sunt preţuri macro care asigură legătura dintreprezent şi viitor. Distorsionările îngreunează mecanismul detransmisie, repornirea creditării şi încetinesc creştereaeconomică.

Simultan se tot observă în piaţa interbancară un exces delichiditate pe termen scurt concomitent cu plasamente excedentarela banca centrală pe termene scurte. Există bani disponibili a fiplasaţi doar pe termen scurt deoarece băncile nu au încredere înpolitica dobânzilor pentru a- şi asuma intermedierea temporală încondiţiile date.

Intermedierea temporală constă în a atrage fonduri pe termenscurt pentru a le plasa pe termene lungi, folosind preţurile petermen scurt pentru a le extrapola pe cele la termene lungi.Excesul de lichiditate la perioade scurte fără un angajament deperspectivă şi de transparenţă nu este o condiţie pentru menţinerealichidităţii pe perioade extinse de timp. Lichiditatea existentă petermen scurt este minoră comparativ cu restul surselor delichiditate din sistemul bancar şi are mai mult un conţinut dereclamă. Dobânzile scăzute la termene scurte nu permit decâtrepatrierea în condiţii favorabile a fondurilor şi nu stimuleazacreditarea.

O curbă de dobânzi coerentă înseamnă nu doar cotaţii publicateîn scop statistic, ci posibilitatea de a realiza tranzacţii în sumerelevante la diferite termene într-un mod sustenabil şi fărăoscilaţii idiosincratice ale lichidităţii în sistem.

Dobânda de politică monetară este ţinută în "no man's land" la6,25% chiar dacă ar trebui redusă semnificativ (de exemplu 5,75%pentru început) în măsura în care nu doar creşterea economică artrebui prioritizată, dar şi inflaţia viitoare este prognozată ascădea semnificativ.

Aşteptarea unei reduceri şi procrastinarea unei astfel demişcări nu face decât să decaleze pentru 2012 şi 2013 impactulpozitiv asupra economiei. Nu se poate spera într-un mecanism detransmisie transparent şi cuantificabil dacă principalul instrument(declarativ) este nefuncţional.

Menţinerea dobânzilor de referinţă la niveluri nenaturale şidecuplate de dobânzile din piaţă contribuie deplin la lipsa derezultate economice: nu se poate reduce în mod sustenabil costul definanţare, nu se demarează finanţările pe termen lung în monedanatională, nu se reporneşte în mod semnificativ creditarea.

Preţul marginal plătit de anumite bănci pentru anumite depozitecu termene de pâna la 3 luni este astăzi de 8% la lei, care ajungeîn jurul lui 10% după adăugarea costului rezervei minime. Acest 10%este preţul marginal plătit de unele bănci pentru leii care arputea fi folosiţi la creditarea incrementală ori la închidereaexpunerilor existente şi nu lichiditatea existentă la perioadescurte în piaţa interbancară.

Lichiditatea este neomogen distribuită la diferite bănci, ceeace face ca unele să aibă excedent de lichiditate şi altele deficit.Lipsa de încredere între insitituţii şi lipsa mecanismelortransparente de repartizare a lichidităţii la termene lungi şi pecriterii valabile pentru toti participanţii face ca piaţa săcontinue să fie segmentată şi surprinsă de diferitele operaţiunibilaterale speciale.

Mai mult, o lipsă de lichiditate predictibilă pe termene decentefrânează repornirea creditării în lei şi favorizează creditarea îneuro şi alte valute exotice. Prin urmare, nu ar trebui să ne mirămcă mecanismul de transmisie nu funcţionează cu o plajă de dobânzipe partea de bid (preţul la care băncile atrag resurse) cuprinsăîntre 2,5 % şi 10% .

Duplicitatea în implementarea politicilor este de mult perceputăde sistem şi penalizată prin lipsa creditării la preţuri atractive.Comparând cu alte pieţe, diferenţa în curbele dobânzii şi lipsa depredictibilitate privind condiţiile de lichiditate sunt printreprincipalele motive pentru care piaţa din România este săracă înproduse şi se limitează cel mai des la termene scurte. Practicsituaţia este expresia lipsei generale de încredere în coerenţa şiconsecvenţa reală a politicilor.

Lucian Isar este analist economic şi fost vicepreşedinte alBancpost

AFACERI DE LA ZERO