Lasand la o parte coalitia de conjuctura anti-PD-L a PSD, PNL siUDMR care i-a retezat sansele de a deveni prim-ministru, scurtacalatorie "printre stele" a economistului Lucian Croitoru arata canu e suficient sa stii niste adevaruri daca vrei sa impuischimbarea, ci trebuie sa te mai si bati pentru ele.
Oricat ar fi fost de bine intentionat si de pregatit dl. Croitoru,mesajele pe care le-a dat nu au fost destul de convingatoare pentruopinia publica.
Este adevarat ca dl. Croitoru avea doar partial sanse, avand invedere anuntul ferm al partidelor enumerate de a vota contra luiinca de la numirea de catre presedintele Traian Basescu, dardiscursurile sale nu au fost suficient de ferme si nu au adus nimicnou, memorabil, care sa fie intr-adevar o platforma de constructiesi care sa fisureze eventual alianta ad-hoc impotriva candidaturiisale. Ca avea sanse sau nu, aproape ca nu era treaba sa. Ideea erasa spuna ceva sa lase urme cat timp tara a fost cu ochii pe el sisa deschida ochii politicienilor ca trebuie sa se hotarasca mairepede daca nu vor ca economia sa alunece si mai la vale.
Vocea sa nu a razbit insa distinct prin vacarmul politic, iarsenzatia a fost, cel putin initial, ca il preocupa prea multimaginea sa si nu intr-adevar nevoile tarii. Spre exemplu,precizand din prima interventie, la Cotroceni - "nu sunt inginer",a creat confuzie. Si daca ar fi fost inginer, care ar fi fostproblema? Chiar asta era preocuparea celor care il ascultau?
Sunt destui ingineri deveniti bancheri dupa Revolutie, iar studiilein economie inainte de 1990, impregnate de socialism stiintific, nusunt neaparat o garantie a bunei intelegeri a mecanismelorcapitalismului, ci dimpotriva. Inclusiv reactia de ieri dinParlament, cu citate din poezii, nu a fost tocmai cea mai potrivitapentru tensiunea prin care trece tara.
Din pacate, exista posibilitatea ca lungii ani de lucru exclusiv inserviciul statului sa nu ii fi dat d-lui Croitoru benzina necesarapentru a intra in lupta in arena politica si mediatica.
FMI, Banca Mondiala, Banca Nationala, foarte bine. Dar sa nu uitamca toate aceste institutii sunt institutii de stat, iar la stat ingeneral lupta cea mai mare este pentru supravietuire, si abia apoipentru performanta.
Numai si numai sectorul privat, cererea si oferta de pe piatalibera creeaza competitia necesara pentru aparitia de oameni deforta, care sa-i convinga pe altii ca trebuie urmati, ca ei stiucalea cea buna. Chiar si mediul politic romanesc, asa cum este el,este campul unor competitii unde capacitatea de reactie, initiativaindividuala si leadership-ul diferentiaza in timp oameniipolitici.
La 20 de ani de la Revolutie, sunt mii de tineri in institutele decercetare economica, ASE-ul este plin de cercetatori binepregatiti, dintre care multi au parcurs si ani de studii instrainatate. Dar multi, la contactul cu mediul politic sau debusiness se frang, si cei mai multi evita de aceea iesirea din zonaacademica. Cateodata, din pacate, senzatia este de coconi ingogoase de matase, izolati in mediile septice ale referatelor siproiectelor de cercetare.
Romania nu poate inainta daca in arena politica sau in proximitateasa nu intra si cei mai buni oameni din spatiul academic, dispusi sariste pentru puterea politica si pentru a-si vedea pana la urmaideile, teoriile sustinute in spatiul academic, materializate inrealitate.
Sorin Paslaru este redactorul-sef alZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
