Comerţul pe luna decembrie nu arată bine deloc: scăderea faţă deaceeaşi perioadă a anului trecut s-a accentuat faţă de noiembrie,până la 9%, dublu faţă de media primelor 11 luni.
Aceasta este o veste proastă pentru evoluţia consumului pe 2011,prognozat în buget să crească cu 1,5%. Fără consumul prognozat,încasările din taxa pe valoare adăugată, care reprezintă o cincimedin veniturile totale la bugetul consolidat de circa 40 miliarde deeuro pe an, sunt sub semnul întrebării.
Ecuaţia e simplă: consum - comerţ - TVA. Nu ai consum, nu aiTVA. Nu ai TVA, ai deficit bugetar mai mare decât cel prognozat şiatunci va trebui luată în calcul iarăşi o scădere de salarii saualte cheltuieli bugetare ori o majorare de taxe.
O amortizare a scăderii încasărilor este dată de creşterea TVAîntre timp de la 19% la 24% şi de scumpirea mărfurilor cu circa7-8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Dar efectul de creştere de la 19% la 24% va dispărea în august,iar inflaţia este cu două tăişuri: aduni mai mult, dar ai mai multde cheltuit ca să păstrezi puterea de cumpărare a veniturilor sauaceeaşi cantitate de bunuri şi servicii.
Astfel încât întrebarea cheie rămâne: va creşte consumul în 2011cu 1,5%, aşa cum prognozează guvernul, sau va fi un al treilea ande scădere, după -9% în 2009 şi -3% în 2010?
Bugetul a fost făcut pe baza unei prognoze realizate înoctombrie 2010, când nu erau disponibile datele pe ultimele treiluni ale anului trecut. Ultimele trei luni au arătat dintr-o dată oscădere accentuată.
Se va schimba comportamentul populaţiei din decembrie înianuarie astfel încât prima lună a anului să fie pe plus laconsum?
Puţin probabil. Orişicât, show-urile TV cu vameşi arestaţi nudetermină creşterea consumului şi nici încasări din TVA maimari.
Poate însă creşte economia altfel decât prin majorareaconsumului. Evoluţia din 2010 arată că nu. În pofida uneiaccelerări a exporturilor cu 28%, adică o revenire la 2008, cel maibun an din istoria ţării, ponderea redusă a acestora în PIB lesubminează forţa de a trage economia pe de-a întregul în sus.
În afară de ponderea redusă, mai este o problemă, amintită înseminariile economice, dar insuficient de discutată: clusterizarea,adică izolarea exportatorilor faţă de restul economiei.
Astfel, deşi putem avea mari companii exportatoare, faptul căsunt doar un capăt de conductă unde se asamblează nişte componenteîntoarse pe altă conductă face ca impactul în economie să fieredus.
Cel mai bun exemplu este Nokia, care exportă de un miliard deeuro, deci 3% din totalul exporturilor din România, dar care lasăurme puţine în economie pentru că 1. plăteşte salarii foarte reduse(masa salarială totală anuală este de circa 25 milioane de euro lacirca 4.000 de angajaţi închiriaţi cu un salariu mediu de 200 deeuro lunar) şi 2. nu cumpără marfă locală.
Sunt investitori mari, sunt semnale foarte bune pentrucomunitatea investitorilor străini, dar din păcate economia nu sepoate baza doar pe ei dintr-un motiv simplu: investiţiile lor nucapilarizează, nu contribuie suficient la ţesutul economic.
Experienţele Japoniei, Coreei de Sud şi a acum a Chinei arată căeste posibilă o creştere prin exporturi, dar acestea să fie făcuteîn majoritate de companii locale. Aceasta a fost reţeta de creştereîn Asia - holdinguri industriale sprijinite de stat pentruparteneriate cu companii străine de unde să ia licenţe şi apoi săse dezvolte singure.
Din acest punct de vedere, este foarte bine că premierul Boc seîntâlneşte cu oficialii Nokia. Dar nu este deloc bine că nu seîntâlneşte şi cu producătorii români de telefoane mobile, tabletesau GSP-uri care încearcă să-şi facă loc pe piaţa electronicelor.Sunt afaceri de câteva milioane de euro, cu câteva zeci desalariaţi şi care vând câteva mii de e-book-uri, tablete sautelefoane inteligente pe an. Este o picătură într-un ocean demilioane de device-uri vândute în România anual, dar este opicătură colorată. Există, se văd în piaţă.
Fac de capul lor ceea ce japonezii de la Sony sau coreenii de laSamsung au făcut cu ajutorul statului. Şi au început să testezechiar şi pieţele de export.
Deficite bugetare sub control, număr de bugetari mai mic, maipuţine paturi de spital sunt măsuri corecte. Dar nu aducdezvoltarea. Despre producţie când se va discuta?
Sorin Pâslaru este redactor-şef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
