Investitiile straine au fost unul din motoarele cresterii economice neintrerupte in ultimii 10 ani, dar din 2007 si primele luni ale acestui an incep sa se vada si costurile.
Un indicator mai putin vizibil din balanta de plati a Bancii Nationale, si anume veniturile din investitii straine, care arata iesirile de capital strain obtinut in urma investitiilor straine anterioare, are din ce in ce mai multa greutate. Valoarea sa creste de la an la cu circa 50%, iar in 2007 a ajuns la 4,6 miliarde de euro, in conditiile in care investitiile straine in sine au fost de 7,1 miliarde euro.
Ce reprezinta de fapt acest indicator? Este "return"-ul investitorilor. Renault, spre exemplu, a investit 1 miliard de euro la Pitesti si afirma ca va mai investi 600 milioane de euro in urmatorii trei ani. Dar capitalul are un cost, iar investitorii vor profit. Dacia Renault a fost pe pierderi pana in 2005, iar in ultimii doi ani castiga. Mai tarziu sau mai devreme, in functie de industrie si business-plan, investitorii vor castig, vor banii inapoi acasa.
Astfel, veniturile din investitii straine directe (ISD) s-au ridicat la 1,2 miliarde de euro in primele trei luni din 2008. Deci economia poate "intoarce" in strainatate aproape 5 miliarde de euro anul acesta ca fruct al investitiilor straine.
Insa mai important decat nivelul "return"-ului in sine este raportul sau cu investitiile straine directe.
In 2000, aveam 64 milioane de euro venituri din ISD la 1 miliard de euro investitii straine directe, deci un raport de 6% venituri repatriate in totalul investitiilor atrase.
In 2003, la 1,3 miliarde de euro investitii straine, deci la un nivel apropiat de cel din 2000, veniturile repatriate de investitorii straini erau deja de
882 milioane de euro, deci peste 60%.
In 2005, 2006 si 2007 repatrierile de profit au crescut succesiv cu cate un miliard de euro, astfel incat anul trecut au ajuns la 4,6 miliarde de euro. La
7,1 miliarde de euro investitii straine directe, rezulta un raport venituri din ISD la ISD in 2007 de circa 64%. Problema este ca in primul trimestru din acest an investitiile firmelor straine au fost de 1,58 miliarde de euro, iar veniturile din ISD de 1,20 miliarde de euro, adica raportul a ajuns la 76%.
Veniturile repatriate din investitii straine directe au devenit un indicator atat de greu in balanta, incat aproape ca nu mai merita discutata acoperirea deficitului de cont curent prin investitii straine.
Ce sa mai acopere investitiile straine din deficitul de cont curent, cand ele sunt, pe de alta parte, adica prin veniturile repatriate din ISD, o sursa de creare a deficitului de cont curent?
Deficitul de cont curent este de fapt acoperit de investitii straine intr-o masura mult mai mica, prin "netul" (diferenta) dintre ISD si veniturile din ISD. In 2007, netul ISD-urilor, daca putem sa-l numim astfel, a fost de 2,5 miliarde de euro, deci a acoperit doar 18% din deficitul de cont curent.
Adevaratele surse de acoperire ale deficitului de cont curent sunt imprumuturile externe si remiterile romanilor care lucreaza in strainatate.
Este adevarat ca, datorita veniturilor bune la buget din ultimii ani, statul nu s-a mai indatorat catre banci straine sau alti investitori institutionali in ultimii ani, astfel incat datoria publica externa a ramas la circa 22 miliarde de euro, dar datoria externa privata este in crestere puternica.
Astfel, indatorarea externa privata a explodat, de la un stoc de 7 mld. euro la 36 mld. euro in doar trei ani, astfel incat soldul datoriei externe a ajuns la sfarsitul anului de circa 60 miliarde de euro.
Investitiile straine sunt cele care au schimbat economia, au creat locuri de munca si au sustinut cresterea economica in ultimii 10 ani. Dar nimic nu e gratis, chiar daca pretul e platit mai tarziu sau mai devreme.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
