Angajatorii vor avea obligatia sa contribuie la un fond de garantare pentru plata creantelor salariale, astfel incat sa-si poata achita obligatiile fata de salariati in cazul in care firmele lor intra in procedura de insolventa. Senatul a adoptat ieri un proiect de lege in acest sens.
Actul normativ, prioritate legislativa UE, va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor, care este in aceasta situatie camera decizionala.
Dupa 1 ianuarie 2007, data prevazuta pentru aderarea Romaniei la UE, daca o firma intra in inca-pacitate de plata, indiferent daca este vorba despre o firma romaneasca stau din alte state ale UE, salariatii se vor putea adresa Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca - care va gestiona activitatea Fondului - pentru a primi creantele salariale.
Suma totala a creantelor nu va putea depasi insa cuantumul a trei salarii medii pe economie, pentru maximum trei luni de zile. In aceasta suma vor intra si celelalte compensatii restante: pentru concediul de odihna, dar numai pentru un an de zile sau compensatiile pe care angajatorii au obligatia de a le plati in cazul accidentelor de munca si al bolilor profesionale. Pragul la care se ridica "despagubirile" a fost criticat de sindicalistii care au participat la negocierile cu Exectivul, a declarat pentru ZF secretarul de stat in Ministerul Muncii, Catalin Danila. El spune ca reprezentantii angajatilor au solicitat ca suma totala a creantelor sa se ridice la 10 salarii medii pe economie. In statele membre ale UE, se platesc in astfel de situatii intre trei si maximum sase salarii, iar Executivul a decis sa se mearga pe varianta minima pentru a nu-i impovara pe angajatori, a mai declarat Danila.
Insa aceasta concesie nu a fost suficienta pentru reprezentantii patronatelor care au venit si ei la negocierile cu guvernul. "Formula de compromis la care s-a ajuns dupa discutiile guvernului cu patronatele este una de genul tiau din stanga si dau in dreaptat, adica ia de la fondul de somaj si da la fondul de garantare", spune Cristian Parvan, director executiv la Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania.
El a aratat ca formula este dificila, pentru ca institutiile nu coopereaza intre ele, iar operatiunile efectuate atat in conturile Fondului, cat si cele care vor fi scazute de la somaj vor stimula birocratia.
Parvan mai spune ca o alta problema este cum va fi acest fond operabil: "De alimentat stim cum il alimentam, dar nu stim cum va deveni operational".
Asadar, angajatorii vor avea obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, in cota de 25% din fondul total de salarii brute lunare realizate de salariati. Insa aceasta cota nu se va adauga contributiilor pe care angajatorul trebuie sa le vireze lunar statului, ci va fi scazuta din cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Fondul de garantare va funtiona in cadrul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de la 1 ianuarie 2007 si va fi constituit din contributia angajtorilor, din dobanzile sau majorarile de intarziere pentru neachitarea in termenul de plata a contributiei. Chetuielile de gestionare ale Fondului se suporta din resursele Fondului, in limita a 5% din venituri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
