Demiterea surprinzătoare a ministrului de externe Teodor Baconschi este a treia cedare din partea Guvernului de la debutul protestului, după retragerea proiectului de lege al sănătăţii (sămânţa scandalului politic) şi repunerea în funcţie a subsecretarului de stat Raed Arafat. În aceeaşi vreme, tonul puterii în Parlament a coborât faţă de zilele trecute, nu a mai fost folosit ieri un ton atât de acuzator la adresa opoziţiei din Uniunea Social-Liberală (USL, compusă din PSD, PNL şi PC). Însă cele două cedări precedente nu au condus la oprirea protestelor. În ceea ce priveşte opoziţia, ea a primit justificări în plus, analizând cedările ca o recunoaştere a greşelilor, motiv de a cere pe un ton şi mai înalt demisia Guvernului, a preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea alegerilor anticipate.
Deşi Parlamentul a dedicat o singură zi analizei situaţiei din ţară, şi astăzi vor exista prilejuri de acuzaţii, fiind zi de sărbătoare publică - 24 ianuarie - Ziua Unirii.
Ministrul de externe Teodor Baconschi a fost sacrificat pentru cuvintele pe care le-a scris pe blogul său, săptămâna trecută, la adresa protestatarilor ("mahala ineptă").
"Vreau de asemenea să ştiţi că, pe această linie, am luat decizia de revocare din funcţie a ministrului afacerilor externe, Teodor Baconschi, şi am înaintat preşedintelui României propunerea de revocare din funcţie pentru declaraţiile făcute", a anunţat Boc spre surpriza tuturor.
Anunţul a fost însoţit de scuze pentru limbajul folosit de unii dintre colegii săi la adresa protestatarilor ("ciumpalaci". "viermi", "mahala ineptă"), dar nu a mulţumit opoziţia, care găseşte gestul tardiv. Un şef al externelor ar urma să fie anunţat după consultarea preşedintelui şi a PDL, a spus Boc. Între numele vehiculate pentru această poziţie este cel al lui Bogdan Aurescu, secretar de stat la Externe.
Tonul folosit de premier în Parlament a fost unul mai calm, şeful Guvernului susţinând că înţelege nemulţumirile populare. Dar mai departe urmează o suită de "dar...": Vremurile sunt grele, reformele erau absolut necesare, lumea este într-o criză despre care nu ştim cum va evolua sau când se va sfârşi. De aceea avem nevoie de stabilitate, spune el, pentru a sprijini prin aceasta mediul economic fragil.
Premierul a propus Parlamentului un pact pe 2012 pentru menţinerea stabilităţii economice şi politice. Dar propunerea sa nu a avut ecou.
Singur, admite premierul, oamenii nu se pot încălzi cu cifre macroeconomice, dar măsurile adoptate erau necesare. Şi, a mai aruncat el în arenă un argument: oamenii sunt nemulţumiţi în egală măsură de clasa politică din ultimii 20 de ani, nu doar de actuala putere.
În ecuaţie a mai intrat un lucru neaşteptat. Emil Boc susţine că opoziţia ar fi cerut UE blocarea fondurilor europene ale României, în vreme ce USL neagă acest lucru şi chiar a anunţat că se va întâlni cu ambasadorii străini la Bucureşti pentru a lămuri lucrurile. Însă Emil Boc a reluat ieri acuzaţia, chiar şi după ce a fost dezminţită.
USL a analizat înainte de discuţiile din Parlament varianta demisiei din Legislativ a membrilor acestei alianţe, pentru a forţa o dizolvare a Parlamentului sau pe cea a unei moţiuni care să demită Guvernul. Dar demisia nu conduce la dizolvarea Parlamentului, ci, eventual, la alegeri parţiale pentru locurile libere. Aşadar, în plen USL a solicitat demisia Guvernului şi a preşedintelui. Demiterea lui Baconschi este "prea puţin şi prea târziu", după cum avea să afirme preşedintele PSD, Victor Ponta. Dar USL nu are voturile necesare pentru demiterea Guvernului, iar procedura anticipatelor este foarte anevoioasă în lipsa unui acord politic. Acest acord îl cere opoziţia.
Pentru liderul PNL Crin Antonescu, care este propunerea USL pentru candidatura la alegerile prezidenţiale, lucrurile stau aşa: "Avem o singură soluţie democratică, soluţia cea mai morală, cea mai puţin costisitoare. Da, sunt de acord: prelungirea stării de tensiune în societate afectează economia. Haideţi să-i punem capăt. Nu aveţi decât două posibilităţi: cu jandarmii sau cu urnele. Propunem urnele".
Această incertitudine pare că se va prelungi. Încă nu ştim cum va reacţiona în continuare strada. Iar opoziţia nu-şi reduce din pretenţii, adică să ceară ceva mai puţin decât alegeri anticipate. Ar putea să ceară, de pildă, un acord larg asupra unor texte de lege, revenirea asupra unor măsuri, sau retragerea altora. Dar nu o face.
Apelul la dialog este în continuare un simplu exerciţiu retoric. Iar conflictul permanent dintre putere şi opoziţie care denotă lipsa culturii compromisului are şanse să escaladeze. Or, nimic nu se face fără acest compromis, arată Marian Preda decanul Facultăţii de Sociologie, Universitatea Bucureşti.
UDMR, care a încercat să se ţină departe de conflict, susţine prin vocea lui Kelemen Hunor, şeful formaţiunii: "Responsabilitatea noastră comună este să nu lăsăm cale liberă demagogiei, forţelor antisistem. Nu putem accepta să demisioneze toată lumea. (...) Să nu lăsăm loc liber pentru naţionalism, pentru extremism".
Dar puterea şi poziţia nu au arătat ieri că ar avea ceva în comun.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
