Confruntata cu un val de critici privind influenta politicului asupra justitiei, venite din partea Comisiei Europene, a Departamentului de stat al SUA, administratia de la Bucuresti a promis ca va elimina orice ingerinta politica in sistemului juridic. Au fost promovate, in acest sens, doua proiecte de legi: statutul magistratilor si organizarea judiciara, ambele aprobate de Senat si, recent, de Comisia juridica a Camerei Deputatilor. Desi in timpul dezbaterilor au fost facute unele modificari, cele doua proiecte conserva totusi un rol important ministrului justitiei (numit prin decizie politica, de obicei de catre partidul aflat la putere). De pilda, ministrul justitiei este cel care poate decide controlul activitatii procurorilor, "urmareste" cariera unui magistrat de la numirea sa in functie, avand un cuvant de spus in privinta promovarii sau sanctionarii sale. Si, la fel de important este faptul ca ministrul justitiei poate decide asupra bugetelor judecatorilor, curtilor, de apel, tribunalelor, deci are o influenta materiala directa asupra sistemului judiciar. Impotriva celor doua proiecte s-au pronuntat nu numai parlamentarii opozitiei ci si cei ai puterii. Senatorul PSD Antonie Iorgovan a criticat public "adoptarea la cerere" a celor doua legi, aratand ca va cere rediscutarea lor impreuna cu judecatorii si procurorii, si a apreciat ca exista imixtiune a politicului in justitie.
Procurorilor li se controleaza aptitudinile
Deputatii Comisie juridice, multi dintre ei nemultumiti de continutul celor doua proiecte, au facut zilele acestea unele modificari proiectului privind organizarea judiciara menite sa reduca competentele ministrului justitiei. Potrivit deputatului UDMR Ervin Szekely, membru al Comisiei, a fost modificat articolul care preciza ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei. In forma actuala se arata ca procurorii isi desfasoara activitatea sub "autoritatea administrativa" a ministrului justitiei, ceea ce inseamna, potrivit reprezentantului UDMR, ca ministrul justitiei nu ar mai avea autoritatea de a conduce activitatea profesionala sau a da ordin in privinta unui procuror sau altul. Insa cele mai criticabile articole s-au mentinut.
De pilda, ministrul justitiei poate sa-i controleze pe procurori. Articolul 65 precizeaza: "Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati. Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modurilor cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor precum si prin aprecieri asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor". In plus, ministrul justitiei este cel care poate cere informari Procurorului General al Romaniei despre activitatea parchetelor si, asa cum spune legea, "da indrumari" cu privire la masurile de combatere a coruptiei.
Formarea magistratilor, sub "ochii" ministrului justitiei
Desi in aparenta cele doua proiecte elimina competentele ministrului justitiei in formarea, promovarea ori sanctionarea magistratilor, in realitate titularul acestui portofoliu pastreaza parghii importante prin care poate asigura controlul acestui proces. De pilda, Institutul National al Magistraturii, care este practic pepiniera unde se formeaza viitorii judecatori si procurori dupa absolvirea facultatii, este "in coordonarea" Ministerului Justitiei, asa cum arata articolul 92 al proiectului. Acest institut este condus de un director si doi adjuncti, numiti prin ordin al ministrului justitiei si, tot ce tine de organizarea acestei institutii se aproba de acelasi ministru al justitiei. In al doilea rand, desi Consiliul Superior al Magistraturii - consitutuit el insusi prin votul politic al Parlamentului - are, nominal, competenta de a propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, precum si competenta de a promova magistrati in functii de conducere, influenta ministrului justitiei nu este de neglijat. Intrucat, concursul pentru promovarea in functii de executie se organizeaza la Institutul National al Magistraturii nu numai din dispozitia CSM ci si a ministrului justitiei. Iar, potrivit noii Constitutii, aceste sedinte in care se decide promovarea unor magistrati sunt prezidate de ministru justitiei, care prin simpla prezenta poate influenta.
Dar, deocamdata, CSM - care este forul ce ia decizii in privinta promovarii ori sanctionarii magistratilor - nu i s-au stabilit atributiile, urmand sa fie promovata o alta lege in acest sens.
De asemenea, prin noul statut al magistratilor, judecatorii candidati la Inalta Curtea de Casatie si Justitie (fosta Curte Suprema de Justitie) vor fi selectati de o comisie formata de presedintele acestei institutii si ministrul justitiei. In momentul in care proiectul s-a discutat in Senat, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a spus ca aceasta chestiune este inacceptabila intrucat creeaza posibilitatea imixtiunii politicului in justitie. Tot atunci, el a semnalat ca actiunile disciplinare pentru magistrati sunt exercitate de ministrul justitiei, alta modalitate de amestec al politicului. Drept urmare, senatorii au modificat legea astfel incat si procurorul general de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa aiba atributii egale cu cele ale ministrului justitiei in ceea ce priveste sanctionarea procurorilor.
Bugetele, la mana ministrului
O alta influenta directa asupra sistemului judiciar este cea materiala. Potrivit proiectului privind organizarea judiciara, bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatorilor este gestionat de Ministerul Justitiei. Ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite. Altfel spus, ministrul justitiei, membru al Guvernului, are un cuvant hotarator in privinta elaborarii bugetului si a executiei acestuia.
Asa cum arata acum cele doua proiecte, initiate de Ministerul Justitiei, sunt departe a raspunde cerintelor exprese ale oficialilor europeni. In ultimul raport de tara al UE, este criticat faptul ca ministrul justitiei detine puterea directa asupra numirii judecatorilor. In acelasi timp, raportul Departamentului de stat al SUA atragea atentia ca sistemul juridic a ramas sub influenta Guvernului intrucat ministrul justitiei controleaza prin lege activitatea procurorilor, care reprezinta o parte importanta a CSM. Or, tocmai aceste puncte vulnerabile sunt mentinute, nu eliminate, prin cele doua proiecte. Insa nu numai aceste legi sunt imputabile ministrului Rodica Stanoiu, in ceea ce priveste amestecul politicului in actul de justitie. Sa ne amintim ca imediat dupa numirea in functie, Stanoiu a emis doua circulare Curtilor de Apel in care cerea judecatorilor pe de o parte sa se ingrijeasca de soarta chiriasilor din casele nationalizate, iar, pe de alta parte, le transmitea ca ar fi indicat sa suspende actiunile de lichidare a bancilor aflate in faliment. Ambele circulare au provocat adevarate furturi politice la inceputul anului 2001. In acelasi timp, presa si opozitia politica a legat numele actualului ministru al justitiei de inlaturarea din functie a procurorului Ovidiu Budusan - insarcinat cu efectuarea celor doua comisii rogatorii care sa se ocupe de afacerea Adrian Costea, scandal care a tinut prima pagina in campania electorala din 2000 - si de cazul magistratului Andreea Ciuca.
Iliescu nu o mai apara pe Stanoiu?
Presedintele Ion Iliescu nu a mai respins ieri, cu fermitate, asa cum proceda pana acum, remanierea ministrului justitiei, Rodica Stanoiu. Intrebat daca se preconizeaza schimbarea in functie a ministrului Justitiei, seful statului a declarat: "Vom vedea. Mai aveti rabdare doua-trei saptamani pana ce se vor limpezi toate aceste chestiuni privind structura Guvernului si nominalizari". Rodica Stanoiu este unul dintre ministii apropiati sefului statului. Cele mai dure critici facute de raportorul european Emma Nicholson au vizat lipsa de reforma din domeniul justitiei si coruptia din sistem.
mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
