Majorarile de salarii la ora adevarului. Au gresit liberalii?

"Nu putem fi acuzati ca am marit pensiile, ca doar oamenii au contribuit pentru ele din salariile lor", a spus ieri Vosganian.

Fostul ministru al muncii Mariana Campeanu a acuzat PSD pentru destabilizarea sistemului de pensii, intrucat anul trecut social-democratii au cerut devansarea majorarii punctului de pensie in octombrie.

"Altfel, noi aveam banii pentru majorarile pensiilor. La prima majorare decisa in primavara (in 2008 - n.n.), cand punctul de pensie a ajuns la 37% din salariul minim pe economie, bugetul asigurarilor sociale era pe excendent. Aceesi situatie era si in septembrie, cand punctul de pensie a ajuns la 47%. Potrivit calculelor noastre, anul 2008 urma sa se incheie pe excedent la bugetul asigurarilor sociale, asa ca erau bani pentru pensii, totusi PSD a facut presiuni ca urmatoarea majorare sa aiba loc in octombrie, ceea ce a presupus cheltuieli de 1.300 de mii de lei", a explicat Campeanu. Ea a spus ca i-a prezentat si presedintelui Basescu o situatie privind evolutia sistemului de pensii si sursele de finantare pana in 2013. Salariile si pensiile de la stat au crescut cel mai mult in timpul guvernului liberal condus de premierul Calin Popescu-Tariceanu. Pensiile aproape s-au triplat, daca este sa te raportezi la valoarea lor medie in euro, in vreme ce salariul mediu pe economie a crescut de la aproximativ 148 de euro in 2004 (ultimul an de guvernare al social-democratului Adrian Nastase) la aproximativ 350 de euro la finele anului trecut.

Fostul premier liberal Calin Popescu-Tariceanu spunea intr-un interviu la ZF anul trecut ca salariile par ca au crescut exagerat de mult doar pentru ca veneau de undeva de foarte jos. Tariceanu declara atunci ca salariile urma sa creasca in continuare fara sa afecteze economia, pentru ca oricum ele au urcat mai putin decat productivitatea inregistrata de companii.

Ce mai ramane acum din acest optimism?

Cresterea salariilor si a pensiilor din perioada guvernarii liberale au fost o greseala, crede analistul economic Liviu Voinea.

"Salariile medii s-au dublat nu doar in termeni nominali, ci si ca pondere in PIB, de la 4,8% la 8,4% in patru ani. Povara pentru buget nu consta in faptul ca au crescut doar salariile, dar a crescut si numarul functionarilor din administratie. Un stat minimal, asa cum il proclamau liberalii, nu angajeaza in nestire. Au fost, asadar, cele doua situatii - cresterea salariilor mai mult decat permitea economia si cresterea numarului de salariati la stat mai mult decat permitea bugetul. Este adevarat ca noi am inceput aceasta crestere a salariilor de foarte jos, este justificata dorinta de crestere a veniturilor, dar aceasta crestere nu a fost corelata si cu eficienta. Cresterea salariilor nu a fost corelata cu cresterea eficientei, de aceea ne aflam aici", crede Liviu Voinea.

"Fara discutie, in Romania de acum cativa ani nu se putea trai cu pensia de atunci, este clar. Dar indiferent de morala pe care o invoci, o invoca domnul Vosganian, ca economist nu-ti poti permite sa te joci cu economia. Cand majorezi cheltuielile trebuie sa prezinti bugete multianuale. Trebuie spus: fac asta pentru ca ma bazez pe cutare si cutare. Inainte de a vorbi despre morala (decizia de majorare a pensiilor - n.n.) trebuie sa te bazezi pe economie. Nu exista moralitate fara baze economice", sustine Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. In plus, spune el, angajarile masive care s-au facut in administratie in timpul guvernului Tariceanu au fost pur si simplu "un barbarism economic" neegalat decat de lipsa lor de sens.

 

Liberalii mai sustin ca au facut un bine tarii neadoptand anul trecut bugetul de stat, pentru ca au evitat o situatie mai dificila: "Ganditi-va cum ar fi aratat bugetul de stat daca noi reuseam sa-l adoptam la finele lui 2008 si ar fi trebuit sa cuprindem si majorarile salariilor profesorilor - cu 50%, si noi sporuri si majorari de salarii pentru noi grupe de munca", afirma Varujan Vosganian.

Fostul ministru de finante spune ca rectificarea decisa la finele saptamanii trecute de Guvern nu indreapta lucrurile, ci le agraveaza, mentionand ca guvernantii au ajuns deja la 40% din cifra noului deficit prognozat de 4,6%.

El a invocat si faptul ca scaderea sumelor alocate Apararii la 1,18% din PIB creeaza "o problema de finantare foarte serioasa", avand in vedere angajamentele NATO si discutiile privind suplimentarea fortelor din Afganistan, dar si ca situatia din agricultura este extrem de grava. "Ce e cel mai grav este faptul ca, odata cu aceasta rectificare, proiectul investitional este practic abandonat. Investitiile din administratiile locale nu sunt incluse in niciun buget. Ele sunt insotite de masuri care inseamna o agresiune fatisa la adresa mediului de afaceri. Protestam cu vehementa impotriva introducerii acestui impozit forfetar. (...) Ei (guvernantii - n.r.) nu guverneaza pentru culegatorii de impozite, ci pentru producatorii de impozite, mai mult respect pentru contribuabili", a precizat Varujan Vosganian.

Executivul va avea "mari probleme" in a trece de Parlament ultimele masuri fiscale si salariale, inclusiv OUG de rectificare, mentionand ca "anumite grupuri parlamentare", precum cele ale PSD, deja nu mai voteaza ordonantele.

"Din pacate, aceasta rectificare e atat de departe de Legea bugetului votata in Parlament incat se poate spune ca practic avem o politica bugetara care nu are girul Parlamentului. Guvernul Boc aplica o politica bugetara care nu a fost aprobata de Parlament. Parlamentul nu a aprobat acest deficit bugetar, Parlamentul nu a aprobat sumele care vor fi alocate Agriculturii, Armatei si altor domenii si ceea ce este cel mai grav este ca aceasta rectificare se bazeaza pe unele masuri de politica fiscala ce nu au primit acordul explicit al grupurilor parlamentare", a sustinut, intr-o conferinta de presa, Varujan Vosganian, fost ministru de finante.

 

Vosganian a invocat faptul ca "anumite grupuri parlamentare", sugerand ca ar fi vorba de grupurile PSD, nu mai voteaza masurile adoptate de Guvern.

"Pana in clipa de fata, nu avem din partea niciunui grup parlamentar vreo declaratie de sustinere a masurilor privind impozitul forfetar, privind masurile de inlaturare a deductibilitatilor pe TVA, a decuplarii pensiilor de salarii, mai mult decat atat, avem declaratii belicoase din partea unor reprezentanti de frunte ai coalitiei guvernamentale din Parlament care ameninta ca aceste masuri fie nu sunt bune, fie sunt inoportune. (...) Deja, anumite grupuri parlamentare nu mai voteaza ordonantele depuse de Guvern", a spus Vosganian.