Andrei Plesu si Mircea Dinescu au demisionat ieri din conducerea CNSAS, in semn de protest fata de decizia catorva colegi ai lor care l-au declarat pe Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, neimplicat in activitatile de Politie Politica a Securitatii comuniste.
Andrei Plesu a declarat public ca a renuntat la CNSAS nu din lasitate, ci pentru ca vreme de patru ani, cat a facut parte din conducerea institutiei a fost dezamagit de prea multe ori. "Am si eu limita mea de rezistenta. Aceasta institutie ne-a furnizat saptamanal cazuri de exasperare. In situatii cum a fost cea a lui Ristea Priboi sau a lui Vadim Tudor, Colegiul a dat voturi inexplicabile. Am ajuns la saturatie", a spus Andrei Plesu.
Plesu a mai anuntat ca i-a rugat pe Horia Roman Patapievici, Claudiu Secasiu si Mircea Dinescu sa ramana pana dupa alegeri. Motivul, a spus Plesu ar fi ca preznta celor trei ar fi eliminat ceea ce a numit riscul ca CNSAS sa fie invadat de oamenii PSD si ai PRM, care, in opinia sa, i-ar putea acoperi pe fostii securisti.
Micea dinescu insa nu i-a dat curs apelului colegului sau. Dinescu a anuntat imediat ca se retrage si el din institutia abilitata prin lege sa deconspire apartenenta la securitate a oricarui cetatean care a facut politie politica in regimul comunist. "Plec si eu, de scarba si din solidaritate cu Plesu, care a venit la CNSAS la insistentele mele", si-a explicat Dinescu retragerea.
Horia Roman Patapievici a anuntat ca va pleca si el din Colegiul institutiei, dar dupa alegeri. "Situatia de aici a devenit inacceptabila", a spus Patapievici.
Colaborarea lui Vadim Tudor cu securitatea ceausista a facut obiectul unor intense speculatii si acuzatii, inca de la inceputul anilor 90, cand a reaparut pe scena publica, dupa anii regimului comunist, cand era cunoscut ca autor de versuri encomiastice la adresa cuplului dictatorial si ca semnatar al revistei Saptamana, considerat un oficios al securitatii - locul in care erau instigati la revoltai oamenii si regimul impotriva disidentilor sau al unor scriitori neafiliati propagandei comuniste. Documente, in sensul unui angajament sau dovezi ca ar fi fost turnator, nu au aparut. Pana anul trecut, dupa cum spun demisionarii din CNSAS. Ei considera ca C.V.Tudor poate fi acuzat direct ca a facut Politie Politica (adica a dat informatii securitatii care au contribuit la urmarirea, arestarea sau mutilarea fizica sau psihica a cuiva) prin intermediul unor dosare despre scriitori. Este vorba despre un extras de 19 volume din arhivele Securitatii, pe care SRI le-a pus la dispozitia CNSAS in urma cu un an. Acolo, potrivit unor facsimiluri aparute in presa anul trecut, ar exista dovada ca Vadim Tudor a fost un furnizor de informatii pentru securitate - despre relatiile si intentiile lumii culturale. A fost relatata, in documentele publicate, de pilda, o intalnire a lui C.V. Tudor, cu un ofiter de rang inalt in cadrul Securititii, la care cerea ca anihilarea gesturilor de disidenta ale unor personalitati din lumea culturala - Ion Caraion, Dorin Tudoran si Andrei Plesu. Un astfel de document, au sustinut anul trecut mai multi membri ai Colegiului CNSAS, intre care Mircea Dinescu, demonstra nu doar ca Tudor era turnator, colaborator al Securitatii, ci chiar agent de influenta.
Corneliu Vadim Tudor a respins constant aceste acuzatii, iar anul trecut a vorbit despre documentul aparut inm presa ca ar fi fals. Liderul PRM a invocat, in acesti ani, in apararea sa, ca nu exista un angajament semnat de el si ca ar fi fost o victima a regimului, existand dosare care arata ca ar fi fost urmarit de securitate.
Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici si Claudiu Secasiu, membri in conducerea CNSAS, au citit cele 19 dosare despre lumea culturala in vremea comunismului si au ajuns ca la concluzia ca exista suficiente dovezi sa-l includa pe liderul PRM intre turnatori, sa-l incadreze intre persoanele care au facut politie politica. Ieri, Patapievici a prezentat public fragmente din documentele studiate, din care spune ca exista memorii semnate de C.V. Tudor adresate sefilor Securitatii in care cere "dizolvarea echipelor de disidenti de la unele publicatii culturale" . Exista, potrivit lui Patapievici, memorii in care Nicolae Manolescu, Octavian Paler si Andrei Plesu sunt considerati promotori ai unor actiuni impotriva statului comunist (este vorba despre scrierile lor). "A fost un stalp, un ideolog al regimului si un sustinator al mojloacelor securitatii, pe care le sprijinea voluntar", a spus Horia Roman Patapievici.
Nu asa au considerat colegii sai din cadrul Colegiului, Gheorghe Onisoru, Viorel Nicolescu, Ladislau Csendes si Constantin Buchet. Ei au votat impotriva declararii lui Tudor drept colaborator al Securitatii. Acesta este motivul pentru care Plesu si Dinescu au parasit CNSAS. Sunt patru voturi impotriva altor patru, insa Onisoru, fiind presedinte al Colegiului, a fost inventariat cu un vot in plus. Onisoru a spus ca a votat cum i-a dictat constiinta. A mai spus ca argumentele sale se bazeaza pe inexistenta unui angajament sau a vreunui formular care este arhivat sub titlul "nota informativa".
In discursurile demisionarilor, a aparut si nemultumirea potrivit careia Colegiul a fost tratat cu un organism fara importanta de catre SRI. Argumentul lor este ca, in 2000, cand a fost aplicata pentru prima data legea deconspirarii fostei Securitati ca politie politica, in momentul in care au cerut date despre candidatii la alegerile prezidentiale si parlamentare, SRI a spus ca nu detine astfel de documente pe numele lui Corneliu Vadim Tudor. SRI a trimis la CNSAS trei ani mai tarziu cele 19 volume in bza carora au fost facute aceste declaratii.
SRI a mai fost acuzat in trecut de catre cei de la CNSAS ca nu trimite documentele pe care le detine. De fapt, arhivele fostei Securitati sunt raspandite in cea mai mare parte la SRI, precum si la MI, SIE, MApN sau directiile de informatii ale altor ministere. Colegiul nu le poate decat consulta, iar atunci cand cerceteaza o persoana anume isi anunta calificativele numai pe baza actelor pe care le primeste de la aceste servicii. Asa se explica de ce au aparut dosare de securitate in presa - precum cel al lui Virgil Magureanu, Adrian Vilau sau Ristea Priboi (toti au recunoscut colaborarea), iar CNSAS nu a avut date, desi le ceruse la serviciile care tin in custodie arhivele scuritatii, atunci cand a verificat listele de candidati la alegerile parlamentare. Cel mai recent exemplu s-a consumat zilele trceute, in cazul Basescu. CNSAS a intrebat toate aceste servicii daca detin documente care sa ateste ca a facut sau nu politie politica, a primit raspuns negativ, iar peste cateva luni MApN a trimis un document in justitie. Desi este considerat secret, facsimilul a aparut in presa, sub acuzatia ca Basescu a avut legaturi cu contrainformatiile militare pe vremea cand era licean. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
