Statele Unite doresc cu orice pret rasturnarea regimului iranian.
Dar parerile administratiei sunt impartite in legatura cu modul in care sa se produca noile schimbari. Pe de alta parte, opozitia clameaza si ea schimbarea regimului, iar in ultimile saptamani, intre politia religioasa si manifestanti, care cer libertati politice si religioase, s-au produs ciocniri sangeroase, privite de administratia Bush "ca un dar de la Dumnezeu", scrie Revista Newswek, in ultimul sau numar. SUA acuza Iranul ca pune la punct arma nucleara dar nu s-a hotarat daca sa adopte confruntarea directa, sa aleaga calea presiunilor diplomatice sau sa sprijine material revolta interna.
In asteptarea ultimului imam
Lumea musulmana este compusa in majoritate din suniti si abia o zecime din siiti, dar acestia sunt majoritari in Iran. Si unii si altii sunt de acord ca Mohamed este profetul lui Allah - adica dupa el nu a existat si nu va exista un alt trimis care sa anunte oamenilor shari'at, legea divina . Intre cele doua ramuri exista, insa, o diferenta esentiala. Simplificand, se poate spune ca sunitii se concentreaza asupra trecutului profetic, retinand din acesta mai ales un cod de viata moral si social. Dimpotriva, siitii au tendinta de a cauta un sens ascuns in Revelatie. Siitii au o veneratie adanca fata de conducatorii lor spirituali (imamii), carora le revine sarcina sa explice sensul ezoteric al Coranului. Ciclului profetilor (Adam, Mohamed, Isus) i se adauga ciclul imamilor care a inceput cu Ali, var si ginere a lui Mohamed. Acest ciclu ar trebui sa se incheie atunci cand ultimul imam va explica ultimul sens ascuns al Revelatiei divine. Din nefericire pentru siismul dudeciman - ramura dominanta a siismului din Iran - cel de-al doisprezecelea si ultimul imam s-a ascuns vederii fidelilor in secolul al X-lea. De atunci siitii asteapta intoarcerea sa. In 1501 pretinzand ca este singurul reprezentant al imamului ascuns, dinastia Safavizilor - viitorii sahi -a preluat puterea impunand siismul in teritorile controlate si declarand ca detin intreaga putere politica si religioasa. In 1979, pe fondul unei puternice crize economice si a unor importante miscari de strada ayatollahul Khomeyni preia puterea si instituie Republica Islamica. Paradoxal, Revolutia a dus la modernizarea societatii, iar oamenii, mai ales minoritatile si femeile au castigat mai multe drepturi (in universitati, 56% dintre studenti sunt femei.) Cu timpul, functia functia simbolica a religiei s-a atenuat. Venirea la putere a presedintelui Khatami, in 1997 a insemnat si inceputul unor reforme. Dupa sase ani, de sperante reforma iraniana a dat efecte secundare. Studentii il contesta astazi pe presedinte, tocmai pentru ca nu reuseste sa se impuna im fata politiei religioase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
