Spania a adus un ultim omagiu victimelor atentatului de la 11 martie. Dintre cei 190 de morti, 16 sunt romani. Mii de oameni au participat la funeralii la care au participat sefi de state sau de guvern din 15 tari pentru a se alatura durerii spaniolilor. Multi dintre ei se reunesc azi la Bruxelles, unde are loc Consiliul European - cel care va marca configuratia Europei dupa 11 martie.
La Madrid, dar si in garile din imprejurimi lovite la 11 martie, au fost organizate funeralii de stat. Si in Maroc, de unde provin cativa dintre suspectii care se pare ca ar fi organizat atentatele, au fost slujbe comemorative, in semn de solidaritate cu victimele care au pierit in trenurile mortii.
La Almudena, in inima Madridului, cea mai mare catedrala spaniola a gazduit un serviciu religios, la care au luat parte capete incoronate, sefi de stat, prim-ministri (si cel roman, Adrian Nastase a fost acolo), precum si circa 500 de rude ai celor care au murit la 11 martie. Franta, Italia si Portugalia si-au trimis presedintii. Marea Britanie, pe premier si pe mostenitorul tronului. Au fost premierii Japoniei, Poloniei si Cehiei, mostenitorii tronurilor din Danemarca, Norvegia si Olanda. Catedrala Almudena, care a fost terminata in 1993 (construita in stil neoclasic la fatada si cu interior neogotic), la a carei inaugurare a fost insusi Papa Ioan Paul al II lea, se pregatea sa celebreze, in mai, nunta printului mostenitor al tronului spaniol, Felipe de Asturias. Ieri, insa, un giulgi cernit fusese arborat in altarul edificiului. Au venit peste 1.500 de persoane care nu au mai incaput in navele catedralei, astfel ca au urmarit slujba funerara din piata cea mai mare a madrilenilor, Puerta del Sol, unde ecrane uriase transmiteau ceremonia.
Regina Sofia a impresionat o lume intreaga - a plans continuu, astfel ca, la un moment dat, familiile victimelor au venit alaturi de ea pentru a o incuraja. Regele, Don Juan Carlos, cum ii spun spaniolii, a salutat pe toata lumea - si regii sau printii care venisera la ceremonie, si pe presedintii si premierii care fusesera invitati, dar, inainte de a pleca, a strans mana, cu compasiune, supravietuitorilor sau rudelor celor disparuti.
Diplomatie dupa 11 martie
Gazda oficiala a fost premierul care va pleca din functie la mijlocul lui aprilie, Jose Maria Aznar, impopular intre rudele victimelor. Un tata indoliat l-a admonestat, spunandu-i ca il considera responsabil de moartea fiului sau. Gazda neoficiala a fost viitorul prim-ministru, socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero, cel care a avut programate o serie de intalniri cu mai-marii lumii veniti la ceremonie. Una dintre discutii a fost cu secretarul de stat american, Colin Powell, trimisul presedintelui George Bush. Se pare ca a avut loc si o discutie despre retragerea trupelor spaniole din Irak, de la finele lui iunie, pe care a anuntat-o si reconfirmat-o Zapatero. Dupa cum a spus Powell insa, discutia nu a fost in profunzime (mai precis americanii nu au insistat ca Zapatero sa se razgandeasca), pentru ca nu se potrivea cu momentul.
Dialoguri au mai avut loc cu premierul britanic, Tony Blair, cu cel german, Gerhard Schroeder, cu presedintele Frantei, Jacques Chirac, precum si cu premierul Poloniei, Leszek Miller. Ele vor continua astazi, la Bruxelles, unde incepe summit-ul Consiliului European. Unul istoric.
Securitatea la rascruce
11 martie a adus Europa la o rascruce - i-a reconfigurat balanta puterii. Spania, care a fost unul dintre pilonii pro-americani pe continent, alaturi de Marea Britanie si fostele tari comuniste, pare sa fi trecut acum in barca Germaniei, Frantei si a mai micutei, dar influentei Belgii. Suedia sta in asteptare, cu un premier care pare sa fie intr-o perioada de crepuscul, iar Polonia, o noua tara UE mare, dar mai saraca, pare sa-si contureze profilul unei tari care are ceva de spus si, mai important, este luata in seama.
11 martie a alertat toti liderii europeni in privinta strategiilor de securitate si a dat un nou imbold dezbaterii despre Constitutia Europei. Semnalele au venit de la viitorul premier spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero.
Coordonator antiterorism
La Consiliul European pe primul loc pe agenda este politia de securitate. Fiecare tara din cadrul UE se simte amenintata. Din Marea Britanie vin cele mai spectaculoase ingrijorari, semn ca se asteapta o lovitura din partea Al-Qaida. Pana si Franta, care se considera pusa la adapost de pozitia antiamericana a lui Chirac, este in stare de alerta. Tara cu cei mai multi musulmani din Europa (4,5 mil), Franta a fost amenintata direct de teroristi islamisti pentru ca a interzis scolaritelor musulmane sa porte valul care le indica religia. Una peste alta, toate tarile membre ale UE si-au intarit securitatea pe caile de transport, dar nu e suficient.
Ministrii de interne din tarile UE au propus crearea unui serviciu secret comun, un soi de CIA europeana. Mai multe tari, intre care Marea Britanie, Germania, Belgia si Polonia nu sunt increzatoare ca este momentul sa faca schimb de informatii secrete pe mai multe canale. Ideea pare sa fi cazut. Dar se vorbeste, totusi, de o urmarire mai din scurt a traficului pe internet, a convorbirilor telefonice, doar doar va fi prinsa vreo urma de amenintare din partea teroristilor.
Daca serviciu secret comun nu se poate, a aparut, mult mai probabila, desemnarea unui coordonator-sef al politicilor de securitate, o persona care sa se afle sub directia inaltului reprezentant al UE pentru politica externa si securitate, post ocuat acum de Javier Solana. Este posibil ca in acest post de coordonator-sef, care va prelucra informatii de la ministrii de justitie si de interne europeni, sa fie numit un olandez, Gijs de Vries, fost ministru de interne, fost sef al grupului liberal-democrat din Parlamentul European.
Constitutia, acum sau niciodata
Discutii aprinse vor fi si pe tema Constitutiei europene. Dupa esecul de la finele anului trecut, tot din cauza lui 11 martie au aparut schimbari de pozitie ale statelor membre - Polonia si Spania, cele mai semnificative. Oficiile diplomatice le-a facut premierul irlandez, Bertie Ahern, cel care asigura presedintia prin rotatie a UE. Asa a aflat Ahern de la Jacques Chirac ca, daca nu se intrevede nici un compromis, daca discutiile nu vor avea succes, atunci sa fie lasate balta. Exista temerea ca un nou esec, dupa doi ani cat le-a trebuit expertilor sa redacteze un text, ar da impresia ca UE este in incapacitatea de a actiona eficient. Ce sanse ar mai avea atunci reformele economice sau combaterea terorismului? Pe de alta parte, incepe campania pentru alegerea unui nou Parlament European si lucrurile ar putea intra in blocaj sau ar cadea in populism.
Sunt multe detalii care trebuie negociate, care tin de dimensiunea Comisiei Europene, de impunerea sau nu a dreptului de veto, de reprezentarea fiecarui stat dupa populatie sau nu, chestiuni care vor indica daca este vorba de o Europa cu una, doua sau, poate, chiar cu mai multe viteze. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
