Peste o suta de mii de oameni erau asteptati ieri la Moscova sa participe la un mars de protest impotriva terorismului. A fost ideea autoritatilor de a organiza aceasta demonstratie. Apelul Kremlinului a fost difuzat la televiziunea publica prin intermediul unor vedete din lumea mondena si din cea a televiziunii, care le spuneau moscovitilor ca a venit vremea sa spuna un nu raspicat terorismului, sa nu se lase intimidati.
Agentiile straine de presa anuntat insa ca starea de spiri de la Moscova indreptateste opinia publica sa isi arate si mania pentru felul in care au actionat autoritatile inm criza ostaticilor din Beslan. Au murit 334 de oameni, in marea majoritate copii, peste 400 sunt inca in spital, cu rani grave provocate de arsuri si impuscaturi. 170 de cadavre sunt neidentificate inca. Cu alte cuvinte, o treime dintre ostatici sunt raniti sau morti, doar restul fiind nevatamati. Lumea - rusii de rand, dar si comunitatea internationala - s-a aratat nemultumita de reactia Kremlinului, de interventia ca atare a fortelor speciale, ca si de ascunderea, tot de catre Kremlin, a unor informatii importante (cel mai semnificativ detaliu este numarul real al celor care fusesera luati rapiti, despre care Putin a recunoscut ca a fost prezentat eronat).
Premierul Frantei, Jean Pierre Raffarin, a spus de pilda ca dorste sa ajute Rusia sa treaca peste aceste momente, dar nu inainte de a afla intregul adevar. Astfel de declaratii abunda in reportajele presei straine, cu corespondenti in Rusia, dar si comentariile presei de la oscova. O retea intreaga de ziare care au mai uitat sa-l critice pe Vladimir Purin atunci cand greseste (fie pentru ca este cenzurata, fie ca este detinuta de oameni de afaceri intimidati de Kremlin) a izbucnit in aceste zile. Presedintele rus est criticat de catre mai toate publicatiile pentru ca a "salvat" ostaticii prin sacrificarea celei mai mari parti a lor, dar si pentru ca a mintit. Au aparut insa efectele cenzurii - redactorul-sef al uneia dintre cele mai mari publicatii, Izvatia - a fost demis dupa ce a publicat un comentariu furibund. El a comparat interventia fortelor speciale la Beslan nu cu 11 septembrie, ci cu 22 iunie, data invaziei naziste a URSS.
Nici Putin nu si-a pastrat calmul zilele acestea. Intr-un interviu pe care l-a acordat unor ziaristi britanici, presedintele rus i-a cerut Occidentului sa nu mai solicite un dialog Kremlin-ceceni. Le-a sugerat occidentalilor ca nu ii pot cere negocieri sau solutie politica in Cecenia, cata vreme nici Ossama ben Laden nu este interlocutor chemat la discutii la Bruxelles, Londra sau New York. Mai multi oficiali occidentali, ca si UE in ansamblu, au cerut discutii ruso-cecene si gasirea unei solutii politice.
In tot acest rastimp, prima stire a mai tuturor publicatiilor din lume (ziare sau televiziuni) ramane una fara comentarii - inmormantarile in masa ale Beslanului.
adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
