Starea de urgenta a fost decretata pe intreg cuprinsul tarii, scolile si universitatile au fost inchise, emisiunile de stiri ale posturilor de radio si televiziune - cu exceptia televiziunii nationale controlata de putere - au fost interzise, iar armata si-a scos tancurile pe strazi.
Situatia seamana izbitor cu cea de acum patru ani, cand, in urma asa- numitei revolutii a trandafirilor, Saakasvilli a intrat triumfator in Parlament purtand un trandafir in mana si l-a inlaturat pe Eduard Sevarnadze din fruntea tarii.
Criza este cu atat mai ingrijoratoare pentru comunitatea internationala cu cat tensiunea dintre Georgia si Rusia a atins cote alarmante. Rusia a expulzat ieri mai multi diplomati georgieni in urma unei decizii identice a Georgiei de a expulza miercuri mai multi diplomati rusi acuzati de spionaj.
Saakasvilli acuza Rusia ca se afla in spatele protestelor opozitiei si ca vrea sa destabilizeze tara care aspira sa adere la NATO. Saakasvilli a fost considerat de Occident un reformator, dar acum decizia sa de impunere a starii de urgenta ingrijoreaza Vestul. Miercuri politia a intervenit cu brutalitate - folosind gaze lacrimogene, bastoane si tunuri cu apa - impotriva a peste 50.000 de manifestanti care cereau demisia sefului statului pe care il acuza de coruptie. Peste 500 de persoane au fost ranite in confruntarile cu politia, iar peste 100 dintre acestea au fost internate in spital. In urma decretarii starii de urgenta (deocamdata pentru 15 zile) opozitia le-a cerut simpatizantilor sai sa nu mai iasa pe strazi.
Ministerul roman de Externe le-a recomandat cetatenilor romani aflati in Georgia sa nu iasa noaptea pe strada si sa aiba in permanenta pasaportul la ei atunci cand ies din casa.
Ambasadorii tarilor UE in Georgia au semnat ieri o declaratie comuna in care isi arata preocuparea fata de evolutia lucrurilor. Administratia americana a cerut si ea liderilor georgieni sa trateze situatia in limitele normelor democratiei.
Liderii georgieni justifica starea de urgenta prin faptul ca s-a incercat o lovitura de stat sprijinita de Moscova, ipoteza respinsa cu furie de Kremlin. "Georgia se confrunta cu tensiuni, iar oficiali de rang inalt ai serviciilor speciale ruse sunt implicati. Unii dintre ei se afla in Georgia, altii la Moscova", a declarat presedintele georgian.
NATO a criticat aspru Georgia ieri pentru decretarea starii de urgenta si inchiderea presei independente. "Impunerea starii de urgenta si inchiderea institutiilor de presa din Georgia, un partener cu care Alianta are un dialog intensificat, genereaza o ingrijorare deosebita si nu sunt conforme valorilor euroatlantice", a precizat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, intr-un comunicat.
El a adaugat ca NATO urmareste indeaproape si cu ingrijorare evenimentele si ca a cerut Reprezentantului Special al NATO pentru Caucaz sa informeze ministrul de externe al Georgiei ca toate partile trebuie sa evite violenta si sa respecte statul de drept.
Comisia Europeana si-a exprimat de asemenea ingrijorarea cu privire la situatia din Georgia, in special pentru decretarea starii de urgenta, si a cerut rezolvarea crizei prin dialog intre parti.
Biroul Delegatiei UE la Tbilisi a fost inchis temporar ca masura de precautie, a declarat o purtatoare de cuvant.
Mult mai dur a fost raspunsul Moscovei. Situatia din Georgia reprezinta o incalcare flagranta a drepturilor omului, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, intr-un interviu acordat postului NTV.
"Suntem indignati de incalcarea drepturilor omului in Georgia. Consideram ca Georgia se afla pe punctul unei crize in ceea ce priveste drepturile omului", a adaugat Kaminin.
Tensiunile dintre Tbilisi si Moscova au crescut progresiv de la venirea la putere a lui Saakasvilli, un presedinte care a militat pentru apropierea de Occident si indepartarea tarii de Rusia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
