Guvernul Emil Boc (investit la 23 decembrie trecut) si-a inceput mandatul sub semnul crizei. Cum a fost gestionata aceasta criza, cum a fost gestionat actul de guvernare la patru luni de mandat al actualului Executiv?
"In ton cu vremurile", spune economistul Lucian Liviu Albu. Lucian Liviu Albu este unul dintre membrii asa-numitului "consiliu al inteleptilor", menit sa-l consilieze pe seful Guvernului, Emil Boc. Consiliul a fost anuntat cu tam-tam inca din prima conferinta de presa a noului prim-ministru. A fost constituit abia doua luni mai tarziu (din el fac parte economisti importanti din mediul de afaceri sau din universitati, dar si "ochii si urechile" guvernatorului BNR Mugur Isarescu, Lucian Croitoru si Valentin Lazea).
Consiliul nu s-a intrunit decat odata, la inceputul primaverii, desi trebuia sa se intalneasca o data la doua saptamani. Seful acestui consiliu, Ionut Popescu, consilier al premierului, este mai tacut ca niciodata si te indruma intotdeauna spre purtatorul de cuvant al Guvernului Ioana Muntean, o persoana delicata, dar si ea extrem de discreta.
Ce s-a intamplat, totusi, in aceste patru luni?
"Se puteau misca mai rapid. De exemplu, in chestiunea inprumutului cu FMI se puteau misca mai repede, dupa ce s-a vazut ca nu putem, nu avem singuri forta sa luam apararea leului", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), dar membru si el al aceluiasi "consiliu al inteleptilor" constituit in jurul premierului.
Austeritate, austeritate, austeritate
Guvernul si-a inceput mandatul declarand 2009 anul austeritatii si anuntand reduceri de cheltuieli cu 20% in toate ministerele, reduceri ale salariilor "nesimtite" de la agentiile de stat si ale indemnizatiilor pentru mame, interzicerea cumulului salariilor de la stat cu pensiile.
Totusi, in privinta a cel putin doua din aceste masuri, Guvernul a aratat ca s-a pripit, intrucat ordonanta care interzicea cumulul de venituri de la stat a fost declarata neconstitutionala de catre judecatorii Curtii Constitutionale, iar reducerea salariilor a fost amanata pana la adoptarea legii salarizarii unice a bugetarilor. Toti bugetarii au ramas fara o serie de sporuri, iar in urma cu doua zile Guvernul a anuntat plafonarea tuturor salariilor bugetarilor pana la finele anului. Asadar, guvernul PD-L-PSD s-a vazut obligat sa-si incalce principala promisiune din campania electorala - majorarea pensiilor profesorilor cu 50%, masura care a fost sustinuta in unanimitate de Legislativ in 2008, dar care a fost blocata de guvernul liberal al lui Calin Popescu-Tariceanu.
Guvernul lui Emil Boc a mai anuntat la finele primei sedinte de Guvern suspendarea ocuparii prin concurs a posturilor vacante din sistemul bugetar pana la finele lui 2009.
Potrivit legii bugetului de stat adoptat la mijlocul lunii februarie, toate ministerele si-au vazut bugetele reduse cu 20% fata de 2008.
In privinta interzicerii cumulului salariului de stat cu pensia, masura care a fost criticata in special de artisti, Guvernul a decis in cele din urma ca toti pensionarii care primesc in mana o pensie pana la valoarea salariului mediu brut pe economie (aproximativ 1.700 de lei) vor putea sa o cumuleze cu salariul la stat.
De la optimism la acordul cu FMI
In ianuarie 2009, mesajele venite de la Guvern si de la Presedintie cu privire la starea economiei erau incurajatoare insa, odata cu raportarile privind veniturile de la bugetul de stat, perspectiva unui imprumut de la o institutie internationala era tot mai aproape.
Guvernul a adoptat abia la finele saptamanii trecute scrisoarea de intentie pentru acordul cu FMI de 19,95 mld. euro, ale carui conditii au fost negociate timp de mai multe saptamani cu reprezentantii Fondului.
Acordul de imprumut, in forma finala, urmeaza sa fie aprobat de Comisia Europeana si de FMI in perioada 4-6 mai, dupa care va fi supus ratificarii Parlamentului Romaniei, potrivit procedurilor prevazute de legislatia romaneasca.
Valoarea totala a acestui acord este de 19,950 miliarde de euro, din care 12,950 miliarde de euro provin de la FMI si vor fi directionati catre Banca Nationala a Romaniei pentru sustinerea rezervelor valutare ale tarii, iar alte 5 miliarde de euro provin de la Comisia Europeana si vor ajunge la Ministerul Finantelor pentru sustinerea deficitului bugetar, concentrat la ora actuala pe investitii. 1 miliard de euro de la Banca Mondiala vor fi directionati tot in vederea sustinerii deficitului bugetar de catre Ministerul Finantelor.
Restul de 1 miliard de euro de la BERD vor fi pusi la dispozitia sistemului bancar, in vederea acordarii de credite. Era acest acord singura solutie? Da, spune Florin Pogonaru, care amendeaza faptul ca el s-a incheiat totusi tarziu cand urgenta a obligat administratia sa accepte conditii mai dure, spre deosebire de Polonia, de pilda, care discuta cu Fondul, dar in conditii mult mai bune.
Iar pretul se vede. Una dintre masurile care au urmat anuntului privind necesitatea acordului cu FMI a fost introducerea impozitului forfetar, care i-a pus pe jar pe micii intreprinzatori romani, deoarece acestia vor fi obligati sa plateasca minim 500 de euro anual la Finante, indiferent daca au sau nu au profit.
Masura privind supraimpozitarea este introdusa in ordonanta de rectificare a bugetului de stat (adoptata la o luna dupa promulgarea legii bugetului de stat pe 2009) si care a trecut in urma cu doua zile de Parlament.
Ordonanta de rectificare bugetara si impozitul forfetar constituie si motivul pentru prima motiune de cenzura anuntata de opozitia PNL-UDMR impotriva guvernului Boc. Sigur, nimeni nu crede ca Guvernul va cadea in urma acestei masuri.
Achitatea datoriilor
O alta masura a Guvernului Boc a fost achitarea datoriilor restante de aproximativ 1 miliard de euro, contractate de Guvernul Tariceanu, catre firmele private. Aproximativ 350 de milioane de euro au fost platiti firmelor de constructii, potrivit Ministerului Transporturilor.
Intre primele masuri decise de Guvern au mai fost si simplificarea procedurii de expropriere, astfel incat proiectele masive de infrastructura sa nu mai fie blocate, dar si a metodologiei pentru achizitii publice, termenele pentru solutionarea contestatiilor la procesele de achizitii fiind reduse.
La finele saptamanii trecute Guvernul lui Emil Boc a adoptat o ordonanta de urgenta potrivit careia sefii institutiilor deconcentrate sa poata fi demisi politic. La cateva ore dupa publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, majoritatea sefilor de institutii publice din judete au primit preavize de concediere.
Este o chestiune pur politica, asa cum pur politica a fost si problema de la Ministerul de Interne unde, in urma dificultatilor de a numi seful serviciului secret al acestui minister, doi ministri - Gabriel Oprea si Liviu Dragnea - au demisionat. "Ezitarile guvernarii sunt si un pret pe care il plateste orice coalitie", comenteaza conciliant presedintele AOAR Florin Pogonaru.
Principalele masuri luate de guvern in primele luni de la instalare
- Reducerea cheltuielilor ministerelor cu 20% (prin legea bugetului de stat pe 2009)
- Simplificarea legislatiei pentru exproprierile care fac obiectul constructiilor de autostrazi
- Plafonarea indemnizatiei pentru mame, astfel incat nicio mama care este angajata sa nu primeasca mai putin de 8 milioane de lei vechi, dar nu mai mult de 40 de milioane de lei vechi
- Desfiintarea cancelariei primului-ministru si concedierea a aproximativ 140 de angajati din aceasta structura
- Introducerea pensiei minime garantate
- Promovarea codurilor penal si civil si a celor de procedura penala si civila
- Adoptarea prin OUG a legislatiei privind reabilitarea termica a locuintelor
- Adoptarea in sedinta de Guvern a principiilor descentralizarii
- Adoptarea in forma simplificata a metodologiei pentru achizitiile publice
- Achitarea datoriilor restante catre firmele private, in cuantum de aproape 1 mld. euro
- Simplificarea procedurii de acordare a cetateniei romane pentru fostii cetateni straini
- Semnarea scrisorii de intentie negociata cu FMI, care prevede un acord de imprumut stand by in valoare de 19,9 mld. euro
- Interzicerea cumulului salariului angajatilor la stat cu pensia pentru cei care au o pensie mai mare de 17 mil. lei vechi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
