Presedintele Traian Basescu este acuzat de PSD in sesizarea depusa la Parlament in vederea suspendarii sale din functie de incalcarea, in cei peste doi ani de mandat, a 34 de articole din Constitutie.
Sesizarea de suspendare din functie a sefului statului a fost depusa ieri la conducerea celor doua camere parlamentare care o vor trimite Curtii Constitutionale, institutie care nu are in acest demers decat un rol consultativ. Aceasta a fost ieri transmisa si presedintelui.
Cu mult inainte de definitivarea textului, PSD stransese de la proprii parlamentari si de la cei ai PRM semnaturile necesare pentru demararea procedurii de suspendare - adica peste 157 de semnaturi (o treime dintre parlamentari). Saptamana trecuta PC a anuntat ca va vota pentru suspendarea sefului statului, desi nu a semnat petitia. Constitutional, seful statului poate fi suspendat de Parlament cu votul a jumatate plus unul din numarul total al parlamentarilor, adica 235 de voturi. Impreuna PSD, PRM si PC au 228 de parlamentari, ceea ce inseamna ca, daca toti vin la vot, atunci partidele care s-au unit pentru suspendarea sefului statului mai au nevoie de sapte voturi pentru a-si duce la capat initiativa. Daca se ajunge la suspendarea presedintelui, atunci in termen de 30 de zile, incepand cu ziua suspendarii, se organizeaza un referendum pentru demiterea sefului statului.
PSD a publicat ieri documentul cu propunerea de suspendare care are 21 de pagini si il acuza pe seful statului ca a incalcat 34 de articole din Constitutie. Acuzatiile sunt dintre cele mai variate si sunt grupate in mai multe categorii. Potrivit liderului PSD Mircea Geoana, prima categorie priveste "suita de fapte grave prin care Traian Basescu a incalcat Constitutia", facute inca din prima zi de mandat. Aceste fapte sunt subsumate proiectului definit de Traian Basescu prin care acesta isi aroga calitatea de "presedinte-jucator".
Printre faptele enumerate de Geoana, care se incadreaza in aceasta categorie, se numara deturnarea sensului alegerilor din 2004, blocarea Parlamentului prin incercarile succesive de schimbare a presedintilor celor doua Camere, demersurile facute pe langa premier pentru a-l determina sa isi dea demisia.
A doua categorie de acuzatii le include pe cele prin care Traian Basescu ar folosi institutiile statului si le-ar controla prin interpusi. La aceasta categorie au fost incluse acuzatii precum inferenta presedintelui in treburile Justitiei, prin indicarea unor cauze care ar trebui deschise, precum si la cazul CSM si la dorinta de creare a comunitatii nationale de informatii.
A treia categorie priveste actele prin care Traian Basescu ar fi protejat interesele "mafiote" din zona profitabila a economiei romanesti. Se face aici referire la rezolutia ALRO (un memoriu al companiei pe care presedintele l-a trimis fostului ministru al economiei Codrut Seres cu mentiunea de a analiza problemele ridicate), despre care a spus ca a constituit o interventie din partea sefului statului, care a actionat prin consilierii "interpusi" Theodor Stolojan si Elena Udrea.
A patra categorie vizeaza faptul ca Traian Basescu ar face din actuala criza politica o politica de stat. Faptele incriminate in aceasta categorie se refera la amenintarea cu alegerile anticipate, la actiunile impotriva liderilor opozitiei, precum si la acuzele adresate Parlamentului.
Aseara povestea a luat o noua turnura. Parlamentul a anuntat ca va decide in sedinta comuna, cu majoritate calificata, daca propunerea de suspendare din functie a presedintelui contine date suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei comisii de ancheta pentru stabilirea acestui lucru. Potrivit regulamentului sedintelor comune, in cazul in care s-a apreciat ca datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, insotita de informatiile necesare, se trimite de indata, de catre presedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre consultare, mentionandu-se si termenul pana la care aceasta trebuie sa se pronunte.
Parlamentul ii da lui Basescu ora exacta
Conducerea Parlamentului a hotarat ieri sa-l amane pe presedintele Traian Basescu, stabilind ca acesta poate vorbi in fata senatorilor si deputatilor ori miercuri la 9 dimineata, ori in alta zi, nu insa astazi la 14.30, asa cum isi dorea seful statului. In urma unor discutii intre Parlament si presedintie s-a decis ca Basescu se va adresa parlamentarilor maine la ora 17.00. Doar reprezentantii PD in conducerea Senatului si Camerei Deputatilor au tinut partea presedintelui si au pledat in sedinta birourilor permanente pentru convocarea astazi a reuniunii intregului Parlament, insa, la final, rezultatul votului a fost elocvent.
21 de reprezentanti ai PNL, UDMR, PSD, PRM si PC au cerut amanarea presedintelui, in disonanta cu opinia celor trei parlamentari ai PD. Reprezentantii curentului majoritar au facut o legatura intre momentul in care Basescu dorea sa-si sustina discursul si dezbaterea din Senat a motiunii Partidului Conservator impotriva ministrului justitiei Monica Macovei. Daca Parlamentul ar fi fost de acord cu cererea lui Basescu, atunci discursul sau ar fi avut loc cu doar o ora inainte de dezbaterea motiunii, iar adversarii presedintelui au interpretat ca acesta ar fi vrut sa transmita un mesaj de sustinere pentru ministru, intrucat actuala configuratie politica a Senatului inclina balanta in defavoarea lui Macovei.
Asadar, presedintii celor doua Camere ale Legislativului, Nicolae Vacaroiu (PSD) si Bogdan Olteanu (PNL), au decis sa-i trimita o scrisoare sefului statului in care il vor informa despre decizia birourilor permanente si in care ii vor cere sa precizeze si pe ce tema vrea sa vorbeasca in Parlament. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, vicepresedinte al Senatului, a afirmat ca are informatii ca Basescu ar fi pregatit sa anunte dizolvarea Parlamentului, insa, constitutional, presedintele nu poate dizolva Parlamentul in actuala conjunctura. Doina Anghel
Principalele acuzatii de incalcare a legii fundamentale
Traian Basescu si-a inceput mandatul sau prin manifestarea repetata a unor tendinte clare de conducere autoritara, cu depasirea grava a limitelor constitutionale, sustine PSD in sesizarea de suspendare a presedintelui. Iata principalele acuzatii de incalcare a Constitutiei:
Incalcarea art. 1, 8, 80, 82 si 84
Presedintele Romaniei a nesocotit sau a sfidat in cei doi ani de mandat principiul separatiei puterilor in stat, incalcand dispozitiile constitutionale (art 1, 8, 80, 82 si 84 din Constitutie) care-i cereau neutralitate si echidistanta fata de partidele politice. Presedintele a refuzat sau a neglijat sa organizeze consultari cu partidele.
Incalcarea art. 103
Presedintele Traian Basescu si-a inceput mandatul prezidential cu o incalcare grava a prevederilor art. 103 din Constitutie, potrivit carora "(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament". Traian Basescu a facut insa nominalizarea publica a lui Calin Popescu-Tariceanu drept candidat pentru functia de prim-ministru, inainte de a initia consultarile obligatorii cu partidele parlamentare.
Incalcarea art. 64
Sfidand Constitutia tarii (art. 64), precum si institutia Parlamentului, la putine zile dupa instalarea Guvernului Tariceanu, Traian Basescu a solicitat majoritatii parlamentare create de el revocarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.
Incalcarea art. 89
Traian Basescu a incalcat grav prevederile art. 89 din Constitutie cu privire la dizolvarea Parlamentului cand a solicitat inca din primavara anului 2005 primului-ministru sa-si depuna demisia
Incalcarea art. 2 si a art. 61
Articolul 2, alin. (1) din Constitutie statueaza ca suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, iar art. 61, alin. (1) stabileste ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Presedintele a facut urmatoarele fapte grave fata de aceste prevederi: intr-o declaratie publica Parlamentul este definit ca "o sandrama intrata in moarte clinica"; la sedinta de bilant a activitatii D.N.A.-ului din 6 februarie a.c. Traian Basescu a afirmat ca: "iata cum se manifesta impletirea intre infractori, oameni politici care nu fac nimic altceva decat sa faca legi pentru infractori si nu pentru interesul public".
Incalcarea art. 65
Presedintele Traian Basescu a incalcat prevederile art. 65, alin. (2), lit. h) din Constitutie cu privire la numirea de catre Parlament a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestora de catre Parlament, precum si a principiului separatiei puterilor prevazut de art. 1, alin. (4) din Constitutie.
Incalcarea art. 74
Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Presedintele Romaniei nu are un asemenea drept. Traian Basescu a nesocotit prevederile art. 74, erijandu-se in initiator legislativ si promovand un pachet de legi referitor la serviciile de informatii ale statului si la siguranta nationala.
Incalcarea art. 90
Traian Basescu a nesocotit prevederile art. 90 din Constitutie, atunci cand a incercat in mai multe randuri sa organizeze un referendum pentru aprobarea unui "Parlament unicameral", acest domeniu neputand fi referendat.
Incalcarea prevederilor art. 102
Traian Basescu a mers atat de departe in comportamentul sau contrar Constitutiei, incat "a infiintat", la Cotroceni, "organisme ad-hoc", paralele cu organele administrative legale si constitutionale, - diferitele comisii pe probleme, dar si la mult mediatizata "Celula de criza" (din timpul rapirii jurnalistilor in Irak - n.n.)
Incalcarea art. 86
Traian Basescu, nu numai ca nu s-a consultat cu Guvernul in probleme de o deosebita importanta pentru tara, actionand intempestiv in foarte multe din initiativele sale, dar a si actionat pentru timorarea si insultarea primului-ministru si a altor membri ai Cabinetului, excluzand de la acest tratament pe colegii sai de partid.
Incalcarea art. 1 si a art. 135
Cu toate ca a acuzat mereu Guvernul ca se inconjoara cu cercuri de interese, Traian Basescu nu s-a sfiit sa intervina la fostul ministru al economiei Codrut Seres in favoarea firmei ALRO Slatina, incalcandu-se astfel principiile economiei de piata si ale concurentei, consemnate in art. 135 din Constitutie.
Incalcarea art. 135
Sfidand din nou legea, principiile economiei de piata si uitand de lupta sa impotriva coruptiei, a mafiei si a cercurilor de interese, Traian Basescu a intervenit si la proprii ministri. Astfel, cu prilejul investiturii ministrului Radu Berceanu, i-a indicat acestuia sa reevalueze modul in care au acces la contractarea unor lucrari de investitii, mai ales in constructia de autostrazi, a investitorilor autohtoni, care ar fi dezavantajati.
Incalcarea art. 87
Potrivit art. 87, alin. (1) din Constitutie, presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului "in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii". Traian Basescu a participat de multe ori intempestiv la sedinte de guvern fara o astfel de tematica, speculand, uneori, chiar lipsa premierului din tara.
Incalcarea art. 80
Fara a tine seama de Programul de guvernare in domeniul politicii externe si fara a consulta Guvernul si Parlamentul, Traian Basescu a discriminat intre aliatii si partenerii Romaniei, lansand Axa Washington - Londra - Bucuresti. Aceasta atitudine discretionara in politica externa romaneasca constituie o grava incalcare a atributiilor constitutionale ale Guvernului in realizarea politicii externe a Romaniei. Presedintele nu a luat pozitie nici fata de referendumul din Tinutul Secuiesc.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
