Secretarul de stat american Condoleezza Rice se va afla maine la Bucuresti pentru o vizita care are ca principal obiectiv semnarea acordului pentru infiintarea bazelor militare americane pe teritoriul romanesc.
"Acest acord de acces este un document-cadru referitor la stabilirea de facilitati militare flexibile, de dimensiuni reduse, cu un grad inalt de interoperabilitate, bazate pe rotatia periodica a militarilor dislocati", a explicat ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu.
Documentul, care a fost negociat multa vreme, va reglementa cadrul general de colaborare la nivel militar, logistic, juridic si financiar, detaliile concrete urmand a fi stabilite prin acorduri specifice ce vor fi incheiate ulterior. Ungureanu a dat asigurari ca aceste baze militare nu pot fi folosite in scopuri contrare tratatelor internationale la care Romania este parte, raspunzand unei intrebari legate de posibilitatea ca bazele sa devina inchisori CIA neautorizate.
Seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu, a calificat acest moment drept o "realizare istorica a Romaniei" care este rezultatul consecventei actiunilor de politica externa din ultimii 15 ani. Ungureanu a reamintit ca astfel se intampla ceea ce generatiile precedente au asteptat timp de 60 de ani, venirea americanilor, mit larg raspandit in Romania de dupa cel de al doilea razboi mondial, intretinut partial si de programele radiofonice occidentale, precum Radio Europa Libera si Vocea Americii.
Locatiile avute in vedere de partea americana pentru amplasarea bazelor militare sunt situate in Dobrogea, in apropierea oraselor Babadag si Fetesti, precum si la baza aeriana Mihail Kogalniceanu de langa Constanta.
Reamplasarea bazelor militare americane in Europa a devenit o prioritate a actualei admi-nistratii de la Washington dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, cand fortele militare americane au fost angajate in operatiuni antiteroriste in Asia Centrala si Orientul Mijlociu. Vechile baze ameri-cane situate in Europa de Vest, indeosebi in Germania, erau adecvate mai degraba realitatilor strategice din perioada razboiului rece, insa ele s-au dovedit prea departe de noile teatre de operatiuni, cum ar fi Afganistanul si Irakul, in care au fost an-gajate fortele americane. Administratia republicana a cautat facilitati militare pe teritoriul noilor state membre ale NATO, unde sa poata func-tiona baze de mai mici dimensiuni, mai mobile si mai flexibile, care sa fie mai aproape de "zonele fierbinti" unde se desfasoara lupta antiterorista.
In timpul interventiilor din Afganistan (2001) si Irak (2003), fortele armate americane au utilizat deja facilitati militare din Europa de Est, indeosebi din Polonia, Ungaria, Romania si Bulgaria.
Relatiile stranse ale Bucurestiului cu Washingtonul au deranjat insa in mai multe randuri cateva state europene si chiar si organismele comunitare. Sustinerea pe care Romania, alaturi de alte state est-europene, a oferit-o Americii in ajunul interventiei din Irak a fost taxata de catre presedintele francez Jacques Chirac, adversar declarat al razboiului irakian, care a sugerat autoritatilor romane ca "au pierdut o buna ocazie de a tacea". De asemenea, Uniunea Europeana a fost extrem de deranjata de semnarea de catre partea romana a unui tratat bilateral cu Statele Unite cu privire la exceptarea cetatenilor americani aflati pe teritoriul romanesc de jurisdictia Curtii Penale Internationale, in cazuri de crima impotriva umanitatii. La presiunile Bruxellesului insa, acest acord nu a fost nici pana acum ratificat de Parlamentul roman.
Parafarea acordului privitor la bazele ameri-cane in Romania vine in contextul recentei dispu-te privitoare la inchisorile secrete ale CIA din Europa de Est, despre care organizatia non-guverna-mentala Human Rights Watch afirma ca are "dovezi puternice" ca s-ar afla in Polonia si Ro-mania. Scandalul risca sa dauneze eforturilor Bu-curestiului de a se integra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Acest subiect va figura pe agenda premierului Calin Popescu-Tariceanu in cadrul vizitei pe care o efectueaza azi la Bruxelles. Tariceanu va fi nevoit sa ofere explicatii in aceasta privinta, cu atat mai mult cu cat, atat Parlamentul European, cat si Comisia au amenintat cu sanctiuni extrem de severe in cazul in care se va dovedi ca unele state europene au fost implicate in aceasta afacere. Pentru Romania acest lucru ar putea insemna amanarea sine die a aderarii.
De asemenea, scandalul inchisorilor secrete ale CIA risca sa compromita turneul european al Condoleezzei Rice. Seful diplomatiei americane are programate, pe langa vizita de la Bucuresti, si opriri la Berlin, Kiev si Bruxelles. Desi initial Rice anuntase ca va oferi explicatii legate de inchisorile CIA si ca preocuparea europenilor in aceasta privinta este legitima, surse din cadrul Depar-tamentului de Stat american au lasat sa se inteleaga ca Rice va evita sa dea un raspuns transant.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
