Motivul pentru care România a aderat la acest Pact este că oparte din măsuri au fost luate deja în urma acordului cu FMI."Ne-am hotărât să aderăm la pact pentru că după discuţii cu BancaNaţională a României am constatat că cea mai mare parte a măsurilorincluse în acesta au fost luate în urma acordului cu FMI", spuneministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu.
"Guvernul nu s-a consultat cu nimeni. În principiu, măsura estebună, dar ea ridică foarte multe probleme: în primul rând deficitulde 3% din PIB la care s-a angajat preşedintele va fi făcut doar dinsumele pe care România trebuie să le ramburseze în momentul în careva începe să plătească împrumutul de la FMI", a declarat VictorPonta, liderul PSD, al cărui nume este vehiculat pentru poziţia deviitor prim-ministru al actualei opoziţii, adăugând că "Guvernulvrea să impună deficitul de 3% din PIB în Constituţie? O să avemnoi grijă de asta. E o poveste tipic românească în care te angajezisă faci ceva pentru ca ulterior să constaţi că nu poţi să-ţionorezi angajamentul". Anul trecut deficitul României a fost de6,5% din PIB, iar în 2009 de 7,2% din PIB.
La finalul summitului european de la Bruxelles, preşedinteleTraian Băsescu anunţa că ţara noastră a aderat la acest pact pentrucă o parte din măsurile prevăzute de acesta au fost deja adoptateîn România.
"O decizie importantă care s-a luat azi (vineri, 25 martie -n.red.) a fost crearea pactului «EuroĂ». Până la acest ConsiliuEuropean, se numea pactul pentru competitivitate. Au fost şasestate din afară (a zonei euro - n.red.), printre care România, careau dorit să facă parte din pactul pentru competitivitate şi s-aadoptat denumirea de pactul EuroĂ", a declarat Traian Băsescu. Deşigândită iniţial pentru ţările din zona euro, la pact au aderat şiţările din afara acesteia România, Bulgaria, Danemarca, Letonia,Lituania şi Polonia. Marea Britanie, Suedia, Cehia şi Ungaria audecis să nu adere.
Pactul nu fixează clar măsurile pe care trebuie să le ia fiecareţară, ci numai obiectivele - stimularea competitivităţii, aocupării forţei de muncă, sustenabilitatea fiscală şiconsolidarea stabilităţii financiare - şi recomandă câteva reformece pot fi adoptate. Vorbind despre unul dintre pilonii pactului,stimularea competitivităţii, Băsescu a afirmat: "Cerinţele dininteriorul acestui pilon sunt şi obiective ale Guvernului României.De exemplu, costul muncii în raport cu productivitatea. Este unefort pe care guvernul l-a făcut deja în 2010, să încerce săarmonizeze costul muncii cu productivitatea (...). Este în curs derealizare". Parlamentul a adoptat Codul muncii în variantamodificată, care are scopul de a flexibiliza piaţa muncii, printrecele mai importante modificări aduse în noua lege aflându-seprelungirea perioadei de probă şi prelungirea duratei pe care sepot încheia contractele pe perioadă determinată şi cele încheiateîn cadrul misiunilor de muncă temporară.
În ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice, unadintre măsuri ar putea fi chiar fixarea prin Constituţie a unuideficit de 3% din PIB şi a unei limite a datoriei publice de 60%din PIB. Dacă România şi-a asumat disponibilitatea adoptăriiacestor măsuri, iar Bulgaria a fost prima ţară din afara zonei eurocare a anunţat că va fixa prin constituţie pragul datoriei publice,Cehia şi Ungaria au preferat să rămână în afara acestuia şi aucriticat faptul că pactul a fost negociat de ţările zonei euro fărăvreo consultare prealabilă a ţărilor care nu au adoptat încă monedaeuro.
PACTULEURO+
Misiune:
Impulsionarea competitivităţii, ocupării forţei de muncă,sustenabilitatea finanţelor publice şi asigurarea stabilităţiifinanciare.
Cum va funcţiona:
- Fiecare stat care aderă la acest pact îşi va prezenta propriilemăsuri prin intermediul cărora va ajunge la ţintele stabilite cuprivire la cele patru categorii.
- Progresele către atingerea obiectivelor vor fi monitorizateprin intermediul anumitor indicatori.
- Ţările care au probleme mari la vreunul dintre aceste capitolevor fi nevoite să regleze dezechilibrele într-un anumit timp.
- Fiecare stat va fi nevoit să vină cu un set de măsuri concretecare să fie atinse într-o perioadă de 12 luni.
1. Îmbunătăţirea competitivităţii
Competitivitatea va fi monitorizată prin intermediul evoluţieisalariilor şi a productivităţii.
Pentru a vedea dacă salariile evoluează în linie cuproductivitatea, costurile cu forţa de muncă pe unitatea de produs(unit labour cost - UCL) vor fi monitorizate într-o anumităperioadă de timp, fiind comparate cu evoluţia din celelalte stateale zonei euro şi a principalilor parteneri comerciali.
Fiecare ţară decide singură modul în care va atingeobiectivele, dar următoarele reforme vor primi o atenţiespecială:
- Revizuirea metodelor de calcul al salariilor şi a mecanismelorde indexare.
- Asigurarea faptului că modul de stabilire a salariilor însectorul public va susţine eforturile de îmbunătăţire acompetitivităţii din sectorul privat.
- Deschiderea aşa-numitelor "profesii închise" pentru a creşteproductivitatea.
- Îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi promovarea cercetăriişi dezvoltării şi inovaţiei.
- Măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în specialpentru întreprinderi mici şi mijlocii, în special prin reducereabirocraţiei şi îmbunătăţirea cadrului legislativ (de exemplu legeafalimentului, Codul comercial).
2. Îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă
Progresul în acest domeniu va fi măsurat prin intermediulurmătorilor indicatori: şomajul pe termen lung şi cel în rândultinerilor şi rata ocupării forţei de muncă.
Următoarele reforme vor primi o atenţiespecială:
- Măsurile care promovează flexisecuritatea (concept prin care seurmăreşte introducerea unor măsuri flexibile pentru angajatori, darcare totodată să asigure siguranţa locurilor de muncă), reducereamuncii la negru şi majorarea ratei de angajare.
- Încurajarea educaţiei pe termen lung.
- Reforme fiscale precum reducerea impozitelor din sfera forţeide muncă.
3. Asigurarea sustenabilităţii finanţelorpublice
Vor fi monitorizate sustenabilitatea sistemelor de pensii şi abeneficiilor sociale şi de sănătate şi indicatorii fiscali(deficit, datorie publică).
În ceea ce priveşte pensiile, reformele recomandate deUE pot include:
- Alinierea sistemelor de pensii la situaţia demograficăspecifică ţării (de exemplu alinierea vârstei de pensionare lasperanţa de viaţă).
- Limitarea pensionării anticipate şi oferirea de beneficiipentru încurajarea angajării persoanelor în vârstă.
Pe partea fiscală pactul recomandă introducerea regulilorfiscale ale UE din cadrul pactului de stabilitate şi creştere(deficit de 3% din PIB şi datorie publică de 60% din PIB) înconstituţie.
4. Îmbunătăţirea stabilităţii financiare
În acest sens, în acest moment la nivelul UE se aplică o reformăa sistemului de reglementare şi de supraveghere a sectoruluibancar.
Fiecare ţară va desfăşura periodic teste de stres coordonate lanivelul UE prin care se stabileşte starea de sănătate abăncilor.
De asemenea, vor fi monitorizate atent nivelurile datorieiprivate pentru bănci, gospodării şi companii nonbancare.
Pe lângă cele patru categorii, o atenţie sporită va fi acordatăcoordonării politicilor fiscale. Impozitareadirectă (impozitele pe venitul personal şi pe profitul companiilor)rămâne o competenţă naţională, dar coordonarea pragmatică apoliticilor fiscale este un element necesar pentru o mai bunăcoordonare economică la nivelul UE.
În acest context statele membre se angajează să poarte discuţiipe teme fiscale, în special pentru îmbunătăţirea practicilor şi aluptei împotriva fraudelor şi a evaziunii fiscale.
Dezvoltarea unei baze comune în ceea ce priveşte impozitul peprofit, pentru care Comisia Europeană a făcut deja propunerilegislative, este văzută ca un pas înainte pentru a îmbunătăţicompetitivitatea mediului de afaceri la nivel european.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
